Chec cu visine (alte fructe)

INGREDIENTE  3oua, 1pahar zahar, 1/2pahar ulei, 1pahar smantana, 2pahare faina, zahar vanilat, coaja de lamaie, 1plic praf de copt, 500g visine.
PREPARARE  Visinele se spala si li se indeparteaza samburii.
   Ouale se amesteca cu zaharul tos, cu zaharul vanilat si sarea. Se toarna smantana si uleiul, se adauga coaja de lamaie si se omogenizeaza compozitia. Se inglobeaza faina si praful de copt.
   Intr-o tava de chec tapetata cu hartie de copt se toarna jumatate din compozitie, jumatate din cantitatea de visine, restul de compozitie in care se infig restul de visine.
   Prajitura se coace la cupto,r pana se rumeneste. Ea se scoate din cuptor si se pudeaza.

Jackfruit

Denumiri  "jaca", "fructul miracol".
   Este originar din Asia tropicala si se cultiva in Thailand, Malaezia, Bangladesh.
Aspect  Arborele este vesnic verde si face parte din familia dudului, smochinului si a fructelor de padure. El poate atinge inaltimea de 20 de metri.
   Jackfruit poate atinge o greutate intre 5-50 kg si este cel mai mare fruct care poate creste in copac.
   Un arbore poate produce de la 100 pana la 200 de fructe.
  Cand fructul este verde, este crud. Cand devine verde- galbui pana la galben - maroniu, este copt si raspandeste un miros dulceag.  Coaja este dura si groasa si contine tepi tociti care devin moi, la coacere.
   Pulpa fructelor de culoare galbena este dulce, aromata, crocanta sau moale, untoasa si plina de fibre. La exterior, fructul miroase ca un pepene, iar pulpa are miros de banana.
   Acest arbore se cultiva pe orice tip de pamant si nu este pretentios. Fructul acestui arbore poate pune capat foametei din tarile sarace. Un singur arbore poate produce 150 de fructr in doua sezoane de recolta.
Mod de folosire
   Jackfruit se taie in bucati. In interior, pe langa pulpa, se gaseste o portiune alba care se arunca.
   Se desprind niste sfere de culoare galbuie sau portocalie, care inconjoara o samanta ovala, cat o arahida cu coaja, de culoare maro deschis. Intr-un fruct se pot gasi, incepand cu 100 de sfere raspandite printre fibrele fructului. Samanta se gaseste intr-o coaja subtire si transparenta.
   Intr-un singur fruct se afla 100 de seminte.
   Cand se taie din copac, curge o substanta lipicioasa, folosita de localnici, ca adeziv.
   Copt, jackfruit devine lipicios, datorita uleiului de tip rasina. Cand se taie, masa se acopera cu o folie de plastic, se folosesc manusi, iar cutitul se unge cu ulei.
   Cand e copt, fructul se poate manca proaspat, uscat, conservat in sirop sau in salate. Gustul lui este o combinatie intre ananas si para.
   Cand fructele sunt crude, ele au textura carnii de pui.  Cand e gatit, ai impresia ca mananci carne. Din el se prepara chipsuri, supe, pizza sau se prepara la gratar.
   Semintele pot fi fierte, coapte si prajite, avand aroma de castane. Ele se pot adauga in diferite feluri de mancare. Cercetatorii brazilieni au publicat un studiu care arata  ca, semintele de jackfruit seamana din punct de vedere chimic cu boabele de cacao. Ele pot fi uscate, prajite si fermentate ca boabele de cacao.
Indicatii  Jackfruit poate inlocui cu succes carnea, datorita substantelor nutritive pe care le contine si este foarte bun pentru vegetarieni.
   Daca se manaca 10-12 boabe din fruct, nu mai e nevoie de hrana o jumatate de zi. Un singur fruct ar putea sa hraneasca o intreaga familie, datorita marimii .
   Fructul este bogat in vitaminele A, C, E, B si minerale: calciu, magneziu, potasiu, fier, fosfor.
   Datorita continutului mare de potasiu, jackfruit regleaza tensiunea arteriala si reduce riscul de atac vascular cerebral. Fructul contine fructoza si glucoza, care produc energie pentru organism.
   El previne anemia, dar mentine sanatatea oaselor prin continutul de minerale.
   Cu putine calorii, jackfruit e o sursa excelenta de fibre. El previne constipatia si intareste imunitatea.
   Semintele sunt foarte hranitoare si contin fier, calciu, potasiu si proteine.

Castravetele amar

Denumiri  "pepene amar", "goya", "karela", "momordica charantia", "insulina vegetala".
   Este originar din Asia de Sud-Est.
Aspect  Planta are tulpini agatatoare sau taratoare, cu multe ramificatii. Ea are flori galbene si parfumate. Unele seamana la miros cu gardenia.
   Fructele sunt bombate in partea centrala si ascutite la capete. Ele sunt de culoare verde, albicioase, galbene sau portocalii, cu tepi si umflaturi. O planta produce pana la 20 de castraveti.
   Cand este copt, poate fi folosit ca fruct. Cad e necopt, el are gust amar, este crocant si zemos si se foloseste ca leguma. La inceput, gustul amar este greu de suportat. Cu timpul, te obisnuiesti.  Cand e complet copt, pulpa e moale.
   Pulpa castravetelui este alba, cu seminte albe sau maronii, cu gust dulce.
   Fructele usor coapte sunt mai putin amare. Fuctele galbene sunt foarte coapte, iar miezul este spongios.
   Castravetele amar se gaseste in 2 variante:indiana si chinezeasca. Castravetele chinezesc are fructul mult mai mare.
   Castravetele amar s-a aclimatizat si in Romania.
Mod de folosire  Se consuma castravetele, dar si lastarii tineri si frunzele in salate si supe.
   Castravetele amar intra in alimentatia zilnica a populatiilor din zonele subtropicale din India, Nepal,China.
   El se consuma crud, in salate, combinat cu telina, sfecla, sub forma de ceai sau suc(50ml). Se poate mura sau usca. Uscat, se da prin rasnita de cafea, pana se obtine un praf. Din acesta se consuma un varf de cutit, de catre diabetici, inainte de masa.
   Semintele se macina si se presara in mancare.
   Cand e pregatit pentru gatit, se taie pulpa felii, se prefierbe sau se fierbe 10 minute, in apa sarata care se arunca. Tot pentru a pierde din gustul amar, se marineaza in iaurt, 30 de minute. Pentru a se cosuma crud, se inmoaie in apa sarata, 10 minute. Inainte de a se folosi in mancaruri, se fierbe  cu zahar brun, tot pentru a pierde gustul amar.
   Castravetele amar se prepara in mai multe moduri. Se foloseste prajit cu oua, ceapa, carne sau in pasta de creveti. In China, devine garnitura la friptura de porc sau se adauga in supe.
   In Indiile vestice, se pregateste cu cartofi si iaurt.
Indicatii  Castravetele amar si-a castigat numele de planta medicinala, din cele mai vechi timpuri, cand in China se folosea numai pentru familia regala.
   Cercetarile sunt inca la inceput, dar s-a confirmat efectul hipoglicemic al castravetelui amar. De aceea, a primit numele de "insulina vegetala '.
   Experimentele de laborator al unor cercetatori americani arata ca extrasul de castravete amar contine compusi cu o activitate anticancerigena.
   Cercetatorii din Universitatea din Colorado considera ca sucul stopeaza dezvoltarea celulelor canceroase din pancreas. Castravetele amar opreste furnizarea de glucoza catre celulele canceroase. care se dezvolta numai cu aceasta.
   Castravetele amar poate trata psoriazisul favorizat de stres sau de tratamente medicamentoase. Se consuma un castravete zdrobit si amestecat cu zeama de lamaie, dimineata, pe stomacul gol.
   Sucul, fructele si semintele ajuta la tratarea tusei si la diminuarea simptomelor alergiilor alimentare.
   In medicina populara, castravetele amar este un remediu in tratarea afectiunilor ficatului si pancreasului, a artritei, a hipertensiunii si a astmului.
  Castravetele amar contine vitaminele A, B, C, calciu, magneziu, potasiu, fosfor, fier.
Contraindicatii  Pacientii cu diabet trebuie sa consume castravetele amar, sub supravegherea medicului.
   El nu trebuie folosit de gravide sau de femeile care alapteaza.
   Nu se consuma in exces, deoarece produce deranjament la stomac si dureri abdominale.
   Poate agrava starea acelora care sufera de ulcer sau gastrita.