Fragii

Sunt originari din Europa si Asia. Astazi ii intalnim si in America de nord.
Denumiri  "fragata salbatica ", "fragi iepuresti ", "fraga ", "fragele ", "fragi de padure ", "capsuni de padure ", "varagute ", " fragi de camp ", "capsun salbatic ","pomita".
Aspect  Fragii cresc pe pasuni si pajisti, la marginea padurilor de foioase si de conifere. Ei s-au cultivat in Europa, inainte de a fi inlocuiti cu capsunii de gradina. Se mai cultiva in Turcia, pentru dulceata, lichioruri, medicamente, produse cosmetice.
   Fragii cunoscuti sunt capsuni de padure. Cu timpul s-au obtinut multe soiuri de fragi si s-au cultivat in Olanda, apoi pe suprafete mici in Europa si America. Aceste soiuri se numesc capsuni de gradina.
   Fragii sunt plante ierboase cu frunze dintate. Acestea formeaza rozete in jurul unor tulpini taratoare.  Florile sunt albe si foarte parfumate.
   Fragii se reolteaza pe parcursul verii, din iunie pana in noiembrie. Ei pot fi galbeni, albi sau rosii.
   Aceste fructe sunt mai mici decat capsunile, dar mai aromate. Sunt mai dulci si mai suculente.
   Semintele mici sunt asezate pe partea exterioara a fructului.
Mod de folosire  Fructele se consuma crude sau fierte in dulceturi, gemuri. Din frunzele proaspete sau uscate se prepara ceaiuri. In India, radacina lor a fost inlocuitor de cafea. Fragii se pot usca sau congela. Ei se tin la frigider nu mai mult de 2 zile. Fragii se folosesc la aromatizarea ceaiurilor.
   Ceaiul din frunze este un substitut al ceaiului negru.
Indicatii  Fructele si frunzele sunt diuretice si laxative. Din radacina se prepara ceai impotriva diareii si a dezinteriei.
   Fructele proaspete, tinute in gura 5 minute, indeparteaza petele de pe dinti.
   Fragii contin acid salicilic si sunt benefice in afectiuni hepatice, renale, in guta si in reumatism.
   Pentru cresterea rezistentei organismului, se face o cura de 7-10 zile. Se vor consuma 150-300 g de fragi, inainte de mesele principale.
   Pentru tonifierea sistemului nervos, se recomanda o cura de 7 zile cu suc de fragi. Ei se zdrobesc, dupa ce au fost spalati, cu o furculita, pana devin o pasta. Se pune in tifon si se stoarce cu mana. Se bea un pahar de suc, dimineata  pe stomacul gol. Copiii pot bea o jumatate de pahar de suc.
   In timpul verii, cura de fragi da senzatia de racorire a organismului.
   Ceaiul din frunze si fructe stimuleaza activitatea ficatului si regenereaza celulele. El se prepara din o lingurita de fructe si frunze la o cana de apa clocotita. Se lasa 20 de minute la infuzat, se filtreaza si se beau 2-3 cani pe zi.
   Ceaiul din fructe este excelent in bolile de piele, acnee, dermatoze, psoriazis. Toxinele se elimina prin diureza, transpiratie si scaun.
   Fragii proaspeti se folosesc la decolorarea pistruilor. Fructele zdrobite se amesteca cu putin amidon si 2-3 picaturi de zeama de lamaie. Crema se aplica pe fata, 20 de minute si se indeprteaza cu apa rece.
Contraindicatii  Nu se recomanda sa fie consumati fragii in cazul persoanelor cu gastrita si apendicita si  in cazul femeilor insarcinate.Consumul lor poate provoca urticarie persoanelor alergice.

Murele

Ele sunt originare din Europa. Murele cresc in Orientul Mijlociu, Africa de nord, America de Nord.
Denumiri: "rug de munte", "amura".
Aspect  Murul creste spontan, pe dealuri, de-a lungul apelor, la marginea padurilor. El este un arbust tepos, cu tulpini cataratoare si se inrudeste cu afinul. zmeurul, merisorul, coacazul. Florile albe au petale mari.
   Fructul este sub forma de con si este compus din 20-50 de bobite, asezate circular. Fiecare bobita are o pulpa cu seminte mici. La inceput, murele carnoase sunt rosii, apoi, cand se coc, devin negre si dulci. Ele se coc din iulie pana in octombrie.
   Murele sunt coapte cand au culoarea neagra stralucitoare. Daca nu pateaza mainile si nu se desprind usor inseamna ca nu sunt coapte. Daca se strivesc usor, fructele sunt prea coapte. Coapte, ele sunt dulci si usor astringente.
   Exista 2 soiuri: cu ghimpi si fara ghimpi. Pentru gradini e indicat soiul fara ghimpi. fructele acestora se coc tarziu, in octombrie. Soiurile cu ghimpi se coc mai devreme, in lunile iulie-august.
   In nordul Europei, creste o specie numita "murul comun". Florile sunt solitare,  asezate in varful lastarilor si au culoarea alba sau roza.Fructele au un sambure mare, in interior.  Murele coapte au culoarea galbena aprinsa. Acelea necoapte sunt rosii. De aceea, murul comun se numeste "fruct invers".
Mod de folosire  Fructele se consuma proaspete, uscate sau congelate. In stare proaspata se folosesc in salate, creme sau dulceata, dar si la prepararea sucurilor si a siropurilor. Din mure se obtine vin si rachiu.
   Ele aromatizeaza si otetul.
Indicatii  In stare proaspata, murele sunt laxative, dar in stare uscata sunt antidiareice. In traditia populara, se recomanda in tratamentul diareii, ceaiul din frunze care se prepara din o lingurita de frunze la o ceasca de apa clocotita. Se bea o cana de doua ori pe zi, inainte de mese.
   Bolnavilor slabiti li se recomanda murele cu miere. Copiii bolnaviciosi, fara pofta de mancare, trebuie sa faca o cura de mure.
   Aceste fructe contin aproape toate vitaminele complexului B, vitaminele C si E.
   Murele, ca si zmeura, sunt bogate in vitamine si antioxidanti care stimuleaza imunitatea. De aceea, se consuma 200-300g de mure pe zi, in cure de 12 zile.
   Ele contin luteina care protejeaza ochii si pielea de razele ultraviolete. Murele contin cel mai puternic antioxidant, resveratrol, care are o activitate anticanceroasa. Ele reduc colesterolulsi fluidizeaza sangele.
   Anumiti compusi naturali ai acidului salicilic, prezenti in fructe, sunt toxici pentru celulele canceroase din tesutul mamar. Se consuma 150-300g fructe, dimineata, timp de 12 zile. Nu se mananca nimic timp de 30 de minute.
   Murele care contin acid folic, vitamina B, resveratrol ajuta si in vitiligo. Se prepara un ceai din mure si se beau 4 cani pe zi. Pielea va incepe sa se pigmenteze in zonele afectete.
   O portie de mure contine o treime din valoarea zilnica recomandata, a vitaminei K, care previne si combate cancerul de prostata, de colon, digestiv, hepatic.
   Seleniu continut de mure combate depresia si anxietatea.
Contraindicatii  Persoanele cu colita sau cu sindromul colonului iritabil trebuie sa consume, cu prudenta, aceste fructe.
   Consumul excesiv pote provoca greata, varsaturi sau diaree.