Murele

Ele sunt originare din Europa. Murele cresc in Orientul Mijlociu, Africa de nord, America de Nord.
Denumiri: "rug de munte", "amura".
Aspect  Murul creste spontan, pe dealuri, de-a lungul apelor, la marginea padurilor. El este un arbust tepos, cu tulpini cataratoare si se inrudeste cu afinul. zmeurul, merisorul, coacazul. Florile albe au petale mari.
   Fructul este sub forma de con si este compus din 20-50 de bobite, asezate circular. Fiecare bobita are o pulpa cu seminte mici. La inceput, murele carnoase sunt rosii, apoi, cand se coc, devin negre si dulci. Ele se coc din iulie pana in octombrie.
   Murele sunt coapte cand au culoarea neagra stralucitoare. Daca nu pateaza mainile si nu se desprind usor inseamna ca nu sunt coapte. Daca se strivesc usor, fructele sunt prea coapte. Coapte, ele sunt dulci si usor astringente.
   Exista 2 soiuri: cu ghimpi si fara ghimpi. Pentru gradini e indicat soiul fara ghimpi. fructele acestora se coc tarziu, in octombrie. Soiurile cu ghimpi se coc mai devreme, in lunile iulie-august.
   In nordul Europei, creste o specie numita "murul comun". Florile sunt solitare,  asezate in varful lastarilor si au culoarea alba sau roza.Fructele au un sambure mare, in interior.  Murele coapte au culoarea galbena aprinsa. Acelea necoapte sunt rosii. De aceea, murul comun se numeste "fruct invers".
Mod de folosire  Fructele se consuma proaspete, uscate sau congelate. In stare proaspata se folosesc in salate, creme sau dulceata, dar si la prepararea sucurilor si a siropurilor. Din mure se obtine vin si rachiu.
   Ele aromatizeaza si otetul.
Indicatii  In stare proaspata, murele sunt laxative, dar in stare uscata sunt antidiareice. In traditia populara, se recomanda in tratamentul diareii, ceaiul din frunze care se prepara din o lingurita de frunze la o ceasca de apa clocotita. Se bea o cana de doua ori pe zi, inainte de mese.
   Bolnavilor slabiti li se recomanda murele cu miere. Copiii bolnaviciosi, fara pofta de mancare, trebuie sa faca o cura de mure.
   Aceste fructe contin aproape toate vitaminele complexului B, vitaminele C si E.
   Murele, ca si zmeura, sunt bogate in vitamine si antioxidanti care stimuleaza imunitatea. De aceea, se consuma 200-300g de mure pe zi, in cure de 12 zile.
   Ele contin luteina care protejeaza ochii si pielea de razele ultraviolete. Murele contin cel mai puternic antioxidant, resveratrol, care are o activitate anticanceroasa. Ele reduc colesterolulsi fluidizeaza sangele.
   Anumiti compusi naturali ai acidului salicilic, prezenti in fructe, sunt toxici pentru celulele canceroase din tesutul mamar. Se consuma 150-300g fructe, dimineata, timp de 12 zile. Nu se mananca nimic timp de 30 de minute.
   Murele care contin acid folic, vitamina B, resveratrol ajuta si in vitiligo. Se prepara un ceai din mure si se beau 4 cani pe zi. Pielea va incepe sa se pigmenteze in zonele afectete.
   O portie de mure contine o treime din valoarea zilnica recomandata, a vitaminei K, care previne si combate cancerul de prostata, de colon, digestiv, hepatic.
   Seleniu continut de mure combate depresia si anxietatea.
Contraindicatii  Persoanele cu colita sau cu sindromul colonului iritabil trebuie sa consume, cu prudenta, aceste fructe.
   Consumul excesiv pote provoca greata, varsaturi sau diaree.