Pate din ciuperci proaspete

INGREDIENTE  500g ciuperci, 1 morcov, 1 ceapa, 1 felie de paine, 4 linguri ulei, patrunjel, sare, piper, oregano.
PREPARARE  Ciupercile se spala bine, se taie bucati mari si se fierb 20 de minute.
   Ceapa tocata marunt si morcovul ras se calesc in doua linguri de ulei. Dupa 10 minute, se adauga ciupercile scurse de apa. Se lasa pe foc pana a scazut toata zeama lasata de ciuperci.
   Cand legumele s-au racit, se paseaza cu blenderul sau se dau prin masina de tocat. In compozitia obtinuta se adauga painea maruntita bine, patrunjelul tocat fin, sarea, piperul, oregano.
   Pasta se freaca cu doua linguri de ulei si se da la frigider.
   Truc  Patrunjelul ramane proaspat daca se pastreaza intre doua farfurii adanci.

Chia

Chia este originara din Mexic si Guatemala.
Aspect  Semintele chia provin din planta "Salvia hispanica" care face parte din familia mentei. Chia este mai mare si mai putin aromata decat menta.
   Astazi, chia se cultiva in America Centrala si Australia. Semintele chia devin din ce in ce mai populare in SUA, Argentina, Bolivia. In Europa.Ele sunt inca putin cunoscute.
   Semintele chia sunt de marimea semintei de mac, colorate in maro, gri, negru si alb. Ele sunt ovale, cu diametru de 1 mm.
Mod de folosire  Semintele chia se adauga in orice mancare sau bautura, fara a altera gustul acestora.
   Semintele macinate se adauga la prepararea painii si a produselor de patiserie. Prajite, au gust de nuca.
   Ele se pot manca simple sau in salate, sucuri, iaurt, piureuri.
   O lingurita de seminte puse intr-o cana de apa formeaza un gel hranitor care se adauga la supe, chiftele, sosuri si piureuri. Ele hranesc corpul si nu il ingrasa.
   Semintele de chia se adauga in apa sau iaurt. Se consuma imediat, inainte ca semintele sa se transforme in gelatina.
   De asemenea, o lingurita de seminte amestecate in 1/4 cana de apa formeaza  un amestec care poate inlocui oul din clatite si, astfel, se combina cu lapte si faina.
Indicatii  Semintele chia nu contin gluten si se digera mai usor decat decat semintele de in.
   Semintele chia au mai multi antioxidanti decat afinele, au mai mult calciu decat laptele si mai multe proteine decat orice cereale
   O lingura de seminte chia combinata cu apa asigura energia necesara pe durata unei zile. Se consuma de 3-4 ori pe saptamana.
   Semintele sunt satioase si, de aceea, ajuta in curele de slabire. Ele absorb multa apa, se maresc in stomac si creeaza starea de satietate. Ele sunt recomandate si atletilor, pntru a le asigura rezistenta si hidratarea. Cand se umfla, semintele devin un gel care se fixeaza pe tesutul mucos si impiedica absorbtia carbohidratilor.
   Semintele sunt ideale pentru vegetarieni
   Consumul de seminte de chia ajuta la eliminarea toxinelor din colon si grabeste metabolismul, datorita acizilor grasi esentiali.
   Chia contine foarte putine glucide si, astfel, sunt recomandate prsoanelor cu diabet, ajutand la stabilizarea nivelului de zahar in sange.
   Semintele chia scad nivelul colesterolului, deoarece contin Omega 3 si Omega 6 mai mult decat somonul. Datorita acizilor grasi, durerili articulare si musculare scad. Adultii si persoanele in varsta care au probleme de coloana sau sufera de reumatism pot consuma de 2-3 ori pe zi seminte inmuiate in apa.
   Se recomana consumul a doua lingurite de chia pe zi, temporar si nu permanent.
Contraindicatii  Femeile insarcinate si femeile care alapteaza trebuie sa evite semintele chia.
   Nu sunt recomandate persoanelor cu probleme gastro-intestinale si persoanelor care iau zilnic aspirina.

Ciuperci vegetariene la cuptor

INGREDIENTE  5oog ciuperci proaspete, 2 morcovi, 1 ceapa, 1 radacina patrunjel, 1 telina mica, 2 linguri pesmet, marar, patrunjel, sare, piper, busuioc uscat, oregano.
PREPARARE  Ciupercile se curata si se spala bine. Se tin 10 minute in apa cu putin otet pentru a nu se innegri. Se clatesc si se scurg. Piciorusele ciupercilor, ceapa si ardeiul se toaca marunt. Morcovii, patrunjelul si telina se rad.
   Legumele se calesc in 2-3 linguri de ulei, 15 minute. Dupa ce s-au racit, se amesteca cu pesmet si se asezoneaza cu sare, piper, busuioc, oregano si verdeata.
   Palariile ciupercilor se umplu cu aceasta compozitie. Deasupra fiecarei ciuperci se presara cascaval de post ras fin.
   Ciupercile se asaza intr-o tava in care se toarna putina apa (vin) si se tin la cuptor 30 de minute.
Truc  Dupa ce se spala, ciupercile se stropesc cu zeama de lamaie pentru a-si pastra culoarea.

Hrisca

Hrisca este originara din sudul Asiei.
Aspect  Ea exista de 8000 de ani in Asia si de 6000 de ani in Balcani. In Romania, ea a fost utilizata in secolul 19. In prezent, este folosita numai in Bucovina, la prepararea sarmalelor.
   Hrisca este o pseudocereala, inrudita cu pirul, cu stevia creata sau rubarba. Boabele sunt mici, piramidale, invelite in coaja bruna. Decorticate, sunt maronii sau verzi deschis.
   Gustul este dulceag, iar aroma este de alune. Un mare avantaj este ca la cultivarea si cresterea plantei nu este nevoie de insecticide sau pesticide, deoarece creste foarte repede.
Mod de folosire  Boabele se inmoaie in apa 2-3 ore si se fierb 30 de minute la foc mic intr-un vas acoperit, in cantitate dubla de lichid. Hrisca fiarta se foloseste in salatele de cruditati,  la tocanite sau garnitura la preparatele de carne. Hrisca se poate manca si prajita in tigaie. Ea se consuma de doua sau trei ori pe saptamana
   Boabele inmuiate in apa 10-12 ore, se scurg si se amesteca cu lapte sau iaurt, la micul dejun.
   Hrisca se poate folosi drept garnitura la preparatele de carne. Cand se cumpara, se alege hrisca verde, deoarece aceasta e starea ei cruda. Cand e maro, ea este prajita si saraca in substante nutritive.
   Faina de hrisca este de obicei alba. Daca raman tarate, culoarea este maronie.
   Faina de hrisca poate inlocui faina de grau. Ea are calitatea fainii de grau integrale. Cu ea se ingroasa supele si sosurile.
   Boabele se pastreaza in borcane bine inchise, in loc uscat, pentru un an. Faina se pastreaza cateva luni la rece, in frigider.
   Frunzele si florile de hrisca se consuma sub forma de ceai, foarte placut la gust.
   Mierea obtinuta din polenul florilor de hrisca este inchisa la culoare si inlocuieste cu succes zaharul.
Indicatii  Hrisca numita "graul fara gluten" este buna pentru persoanele intolerante la gluten.
   Hrisca tine sub control glicemia, scade nivelul colesterolului si reduce excesul de apa din corp.
   Amestecul de hrisca si iaurt, lasat la fermentat peste noapte, este bun pentru diabetici.
   Hrisca este mai bogata in fibre decat orezul brun. In dietele vegetariene, hrisca este un excelent subsitut al carnii. Lignanii din hrisca sunt substante care previn cancerul de san si dezechilibrele hormonale.
   Bogata in vitamina P, ea previne gastrita si ulcerul.
   Deoarece contine putine calorii, hrisca e buna in dietele pentru scaderea in greutate.
   Prin continutul de magneziu, ea ajuta la scaderea tensiunii arteriale. Consumata 6 zile pe saptamana, hrisca reduce procesul de arteroscleroza.
   Ea este un aliment recomandat femeilor care intra la menopauza.
   Hrisca contine multa vitamina K si,astfel,combate hemoragiile.
 

Prajitura din biscuiti in straturi

INGREDIENTE  1 pachet unt, 6 linguri zahar, 1 lingurita de faina, 2 linguri lapte, 2 linguri cacao, 5 linguri nuca macinata, esenta rom, biscuiti.
PREPARARE  Untul, zaharul, faina, laptele si cacaua se pun pe foc mic si se amesteca continuu pana incepe sa se ingroasa. Se ia de pe foc, se raceste 10 minute, apoi se incorporeaza nucile.
   Biscuitii se inmoaie in lapte (sirop de zahar).
   Pe un platou se asaza un strat  de biscuiti, un strat de crema,  un strat de biscuiti, un strat de crema. Se orneaza cu nuca de cocos.
   Truc  Cremele preparate la cald sunt gata, cand nu curg de pe furculita.

Rosii kumato

Rosiile kumato sunt originare din  insulele Galapagos. Aceasta specie pe cale de disparitie a fost incrucisata succesv cu alte specii. Astfel, kumato sunt obtinute pe cale naturala si nu au suferit nici o modificare genetica.
Aspect  Rosiile kumato se cultiva in Belgia, Turcia si Canada. Ele sunt suculente si ferme la atingere.
   Culoare variaza de la maro inchis la verde dechis. Cand este verde, rosia este crocanta si gustoasa.       Cand capata culoare rosie inchisa, ea este putin moale si suculenta si este buna pentru gatit.
   Rosiile kumato de culoare maro sunt ideale pentru salate si sandwisuri.
   Aceste rosii au diametru de 5-6 cm si greutate intre 80-120 g. Coaja este neteda si fara crapaturi.
   Rosiile se coc de la interior la exterior.
   Gustul rosiilor kumato este unic, intens, diferit de cel al rosiei. Ele sunt mai dulci decat rosiile obisnuite si usor mai acide.
   . Ea se coace de la interior spre exterior.
Indicatii  Rosiile kumato au un nivel ridicat de fructoza. Ele sunt bogate in vitamina C, fibre si acid folic. Ele contin mai multe substante nutritive si antioxidanti decat rosiile obisnuite.
   Antitsianina care da culoarea intunecata este o buna protectie impotriva bolilor de inima si impotriva cancerului.

Salata de ridichii negre

INGREDIENTE  1/2 kg ridichi negre, 100g masline fara samburi, otet, ulei, sare.
PREPARARE  Ridichiile se curata de coaja, se spala si se rad. Se sareaza, se amesteca bine si se lasa o ora .Ridichiile rase se spala sub jet de apa, se storc bine si se pun pe platou.
   Se amesteca cu ulei si otet. Salata se garniseste cu masline sau felii de oua fierte.

Caju

Denumiri: ”merey”, ”maranon”.
Acaju, cunoscut sub numele de mahon este originar din Brazilia si a fost raspandit in tarile tropicale.
Aspect  Caju sunt semintele unui arbore tropical vesnic verde. El se inrudeste cu mango si fistic.
   Fructele acestui arbore sunt de culoare portocaliu-rosie si sunt parfumate. Ele au forma de para, iar la baza sta o nuca de caju, de culoare gri. Nucile caju au un gust dulceag si putin uleioase.
   Fiecare nuca are doua jumatati egale, cu varfurile ascutite si curbate, sub forma de rinichi sau fasole.
   Nuca e invelita in coaja tare cu doua straturi. Intre straturi se afla o substanta foarte caustica, un iritant puternic al pielii. Substanta este eliminata in procesele de prajire si decojire.
   De aceea, caju nu se vinde niciodata in coaja.
Mod de folosire  Fructele sunt perisabile si dupa 24 de ore de la cules, fermenteaza.
   Fructele se transforma in suc, jeleuri si gemuri.
   Ele se consuma proaspete sau uscate sau conservate in sirop.
   Semintele caju se folosesc in bucataria indiana, in mancarurile de pui. In bucataria asiatica si braziliana, caju este ingredientul multor preparate si salate. Nu trebuie sa lipseasca din alimentatia vegetarienilor, deoarece 100 g de caju au 18 g de proteine.
   Vegetarienii fac din nucile caju : branza, faina, unt si lapte.
   Foarte bune sunt prajiturile si inghetatele presarate cu caju macinat.
   De putin timp, semintele caju au devenit cunoscute la noi. Ele se consuma sarate sau indulcite, avand un gust placut de alune.
Indicatii  Nucile caju contin calciu, fier si vitamina B1 mai mult decat avocado si bananele. Prin cantitatea mare de calciu, ele previn osteoporoza sau alte boli osoase. 100g de caju contin 18 proteine. Pentru vegani, nu ar trebui sa lipseasca, ele fiind o sursa buna de proteine.
   Prin prezenta seleniului si a fosforului, caju elimina obosela si ajuta la o mai buna concentrare.
   Semintele caju contin un aminoacid, triptofan, care imbunatateste starea de spirit si somnul si reduce depresia. Oamenii de stiinta spun ca acest compus se comporta la fel de bine ca antidepresivele. Doi pumni de nuci au 1000-2000 mg de triptofan.
   Caju contine si magneziu care intareste oasele si ajuta la sanatatea psihicului nostru.
   75% din grasimile continute de aceste nuci sunt grasimi sanatoase, care reduc colesterolul rau.
   Atioxidantii si continutul ridicat de cupru lupta cu un numar mare de tipuri de cancer, printre care, cancerul de colon.