INGREDIENTE 1 kg macrou sau hering, 1 litru apa, 10 linguri otet, 5 linguri ulei, 2 linguri zahar, 2 lingurite sare, 2 cepe, foi dafin, boabe piper, boabe coriandru, boabe mustar.
PREPARARE Pestele se taie rondele, se presara sare si se lasa la frigider 2-3 ore la frigider.
Pestele se spala de sare. Se pun la fiert apa, otetul, uleiul, zaharul, sarea, condimentele si ceapa rondele. Cand dau in clocot, se adauga bucatile de peste si se fierb 5 minute.
Pestele se scoate si se asaza in borcane. La sfarsit, se toarna lichidul fierbinte. Dupa ce s-au racit, borcanele se tin in frigider.
Truc Pestele nu se decongeleaza in apa calda, ci lent, la temperatura de 10 grade. Se asaza intr-o strecuratoare pentru a nu sta in sucul propriu.
Carnati de casa
INGREDIENTE 5 m mate de porc, 3 kg pulpa de porc si piept de porc, 1 capatana usturoi, piper, sare, boia dulce, cimbru, nucsoara, oregano, ienibahar macinat, rozmarin, 100 g vin alb, 100 g apa rece.
PREPARARE Carnea taiata cuburi se toaca. Ea se amesteca cu condimentele si usturoiul pisat. Apoi, se adauga vinul si apa si se framanta 10 minute pana cand carnea devine afanata si nu se mai lipeste de maini.
Amestecul de carne se lasa la rece timp de doua ore, timp in care matele se tin in apa cu otet.
Matele se umplu folosind masina de tocat carne cu palnie. Din cand in cand se rasuceste carnatul pentru a marca o portie. La final, ambele capete ale sirului de carnati se innoada..
Se lasa sa se zvante la aer timp de 1-2 zile,inainte de a-l afuma sau de a-l da la frigider.
Truc Matele pentru carnati se curata foarte bine, se razuiesc si se freaca cu malai in mai multe randuri pana se albesc. Mirosul neplacut dispare dupa ce se clatesc in apa cu otet.
PREPARARE Carnea taiata cuburi se toaca. Ea se amesteca cu condimentele si usturoiul pisat. Apoi, se adauga vinul si apa si se framanta 10 minute pana cand carnea devine afanata si nu se mai lipeste de maini.
Amestecul de carne se lasa la rece timp de doua ore, timp in care matele se tin in apa cu otet.
Matele se umplu folosind masina de tocat carne cu palnie. Din cand in cand se rasuceste carnatul pentru a marca o portie. La final, ambele capete ale sirului de carnati se innoada..
Se lasa sa se zvante la aer timp de 1-2 zile,inainte de a-l afuma sau de a-l da la frigider.
Truc Matele pentru carnati se curata foarte bine, se razuiesc si se freaca cu malai in mai multe randuri pana se albesc. Mirosul neplacut dispare dupa ce se clatesc in apa cu otet.
Pastrama de porc
INGREDIENTE 3 kg pulpa de porc, 2 capatani usturoi, 3 linguri sare mare, 1 lingura piper macinat, 2 linguri cimbru, 1 lingura oregano, 1 lingura ienibahar macinat, 2 linguri boia dulce, vin rosu.
PREPARARE Pulpa de porc se taie in doua bucati, se sareaza bine si se odihneste o ora. Se unge carnea cu ulei, Condimentele si usturoiul pisat se intind peste carne. Cele doua bucati de carne se impacheteaza in hartie de copt si se leaga cu ata.
Carnea astfel pregatita se da la frigider 3-4 zile. Apoi, se asaza carnea impachetata intr-o tava si se acopera cu apa si vin in proportii egale
Pastrama se da la cuptor 3 ore pana se evapora tot lichidul. Carnea se lasa la rece, 2-3 ore, apoi, se desprinde hartie si se portioneaza.
Noni
Denumiri: "dud indian ", "pin salbatic ", " fructul vietii ", "fructul zeilor ".
Fructul este originar din insulele Hawai si Tahiti.
Aspect Acesta este un copac tropical, vesnic verde, care face parte din familia cafelei. El rodeste in fiecare luna. Nu se cultiva si creste in salbaticie. Fructele noni sunt verzi. Cand ajung la maturitate, ele devin galbene-pal sau albe. Pulpa are seminte negre. Fructele au marimea unui cartof.
Fructul noni are un gust amar si un miros intepator de branza, cand ajung la maturitate. De aici si denumirea "fruct de branza".
Mod de folosire Multi producatori au creat un suc mai placut decat fructele crude. Gustul sucului de noni devine placut in combinatie cu sucul de afine si strugure.
Se consuma crud cu sare sau fiert in tocana.
In magazine, noni se gaseste sub forma de fructe, sirop sau capsule.
Indicatii Medicina traditionala chineza folosea aceste fructe pentru fertilitate si potenta.
Acest fruct este bogat in fibre, vitamina A, fier si calciu.
Noni stimuleaza regenerarea limfocitelor T si B. El este indicat in tratarea bolilor autoimunitare, la cresterea capacitatii celulelor albe de a distruge celulele canceroase.
Fructul este folosit de populatia din Hawai pentru vindecarea diabetului si a hipertensiunii arteriale.
Denumit "aspirina straveche", vracii din triburi il numeau si " ucigasul durerii". Fructul amelioreaza durerile musculare si articulare si este indicat in oboseala si stres.
Fructul este originar din insulele Hawai si Tahiti.
Aspect Acesta este un copac tropical, vesnic verde, care face parte din familia cafelei. El rodeste in fiecare luna. Nu se cultiva si creste in salbaticie. Fructele noni sunt verzi. Cand ajung la maturitate, ele devin galbene-pal sau albe. Pulpa are seminte negre. Fructele au marimea unui cartof.
Fructul noni are un gust amar si un miros intepator de branza, cand ajung la maturitate. De aici si denumirea "fruct de branza".
Mod de folosire Multi producatori au creat un suc mai placut decat fructele crude. Gustul sucului de noni devine placut in combinatie cu sucul de afine si strugure.
Se consuma crud cu sare sau fiert in tocana.
In magazine, noni se gaseste sub forma de fructe, sirop sau capsule.
Indicatii Medicina traditionala chineza folosea aceste fructe pentru fertilitate si potenta.
Acest fruct este bogat in fibre, vitamina A, fier si calciu.
Noni stimuleaza regenerarea limfocitelor T si B. El este indicat in tratarea bolilor autoimunitare, la cresterea capacitatii celulelor albe de a distruge celulele canceroase.
Fructul este folosit de populatia din Hawai pentru vindecarea diabetului si a hipertensiunii arteriale.
Denumit "aspirina straveche", vracii din triburi il numeau si " ucigasul durerii". Fructul amelioreaza durerile musculare si articulare si este indicat in oboseala si stres.
Maca
Maca este o planta perena care creste in muntii Anzi. Ea se cultiva la cea mai mare altitudine, pana la 4000m.
Aspect Maca este o ruda indepartata a ridichiei obisnuite. Ea este de marimea unui cartof si are un gust usor de nuca. In Peru, maca se consuma coapta sau uscata.
Cand e scoasa din pamant, are o varietate de culori, de la galben pal, crem sau roz pana la maro sau negru. Gustul ei este picant si dulce.
Mod de folosire Radacinile de maca se usuca si se transforma in pulbere. In Europa si in America de Nord, maca este vanduta sub forma de pulbere.
O lingura de pulbere se pune in ceaiuri, cafea, dar si in ciorbe, gemuri si budinci, biscuiti.
Indicatii Maca contine fier si calciu mai mult decat cartofii.
Bogata in vitamine si minerale, ea creste imunitatea, dar imbogateste memoria si libidoul.
Maca este o mare sursa de energie si ajuta la restabilirea glandelor suprarenale care produc adrenalina. Ea reduce simptomele menopauzei
Ea este un afrodisiac care creste fertilitatea la femei si barbati. De aceea, sub forma de extract sau capsule. ea se mai numeste "viagra naturala ".
Contraindicatii Maca se consuma cu moderatie. Ea este contraindicata hipertensivilor si femeilor gravide.
Aspect Maca este o ruda indepartata a ridichiei obisnuite. Ea este de marimea unui cartof si are un gust usor de nuca. In Peru, maca se consuma coapta sau uscata.
Cand e scoasa din pamant, are o varietate de culori, de la galben pal, crem sau roz pana la maro sau negru. Gustul ei este picant si dulce.
Mod de folosire Radacinile de maca se usuca si se transforma in pulbere. In Europa si in America de Nord, maca este vanduta sub forma de pulbere.
O lingura de pulbere se pune in ceaiuri, cafea, dar si in ciorbe, gemuri si budinci, biscuiti.
Indicatii Maca contine fier si calciu mai mult decat cartofii.
Bogata in vitamine si minerale, ea creste imunitatea, dar imbogateste memoria si libidoul.
Maca este o mare sursa de energie si ajuta la restabilirea glandelor suprarenale care produc adrenalina. Ea reduce simptomele menopauzei
Ea este un afrodisiac care creste fertilitatea la femei si barbati. De aceea, sub forma de extract sau capsule. ea se mai numeste "viagra naturala ".
Contraindicatii Maca se consuma cu moderatie. Ea este contraindicata hipertensivilor si femeilor gravide.
Bulete de branza
INGREDIENTE 500g telemea rasa fin, 2 oua, 5 linguri faina, 1 lingurita praf de copt.
PREPARARE Telemeaua se amesteca cu ouale si piperul. Se omogenizeaza bine si se incorporeaza faina si praful de copt.
Se modeleaza crochete care se tavalesc prin faina. Se prajesc in ulei incins. Cand sunt gata, se asaza pe servetele absorbante pentru a scapa de surplusul de grasime. Se servesc calde ca aperitiv sau garnitura.
Truc Pentru a o rade mai usor, telemeaua sau cascavalul se tin la congelator 30 de minute.
PREPARARE Telemeaua se amesteca cu ouale si piperul. Se omogenizeaza bine si se incorporeaza faina si praful de copt.
Se modeleaza crochete care se tavalesc prin faina. Se prajesc in ulei incins. Cand sunt gata, se asaza pe servetele absorbante pentru a scapa de surplusul de grasime. Se servesc calde ca aperitiv sau garnitura.
Truc Pentru a o rade mai usor, telemeaua sau cascavalul se tin la congelator 30 de minute.
Sweetie
Denumire: "oroblanco".
Aspect Acest fruct a fost creat de oamenii de stiinta din Israel si lansat la vanzare in 1980. Sweetie este un hibrid intre pomelo si grapefruit. La inceput, fructul este verde, iar, cand e copt ,devine galben aprins. Coaja e groasa, iar miezul este galben.
Sweetie este putin mai mare decat un grapefruit, cu seminte mai putine decat acesta.
La gust se apropie de pomelo, dar este mult mai dulce. Membranele in care se afla miezul se arunca, pentu ca sunt amare.
Mod de folosire Sweetie se taie in doua si se mananca cu lingurita sau se cojeste si se imparte in felii ca o portocala. Acest fruct aromatizeaza salatele de fructe, marinatele si sosurile.
El se pastreza la temperatura camerei o saptamana, iar la frigider 2-3 saptamani.
Indicatii Ca si celelalte citrice, sweetie este bogat in vitamina C. Tot el este o sursa de vitamina A, de calciu si potasiu..
Desi e dulce, sweetie este sarac in calorii. Dulceata din el se datoreaza lipsei de acid.
Fructul contine magneziu, fosfor, zinc.
Sweetie se gaseste in piete din septembrie pana in martie.
Aspect Acest fruct a fost creat de oamenii de stiinta din Israel si lansat la vanzare in 1980. Sweetie este un hibrid intre pomelo si grapefruit. La inceput, fructul este verde, iar, cand e copt ,devine galben aprins. Coaja e groasa, iar miezul este galben.
Sweetie este putin mai mare decat un grapefruit, cu seminte mai putine decat acesta.
La gust se apropie de pomelo, dar este mult mai dulce. Membranele in care se afla miezul se arunca, pentu ca sunt amare.
Mod de folosire Sweetie se taie in doua si se mananca cu lingurita sau se cojeste si se imparte in felii ca o portocala. Acest fruct aromatizeaza salatele de fructe, marinatele si sosurile.
El se pastreza la temperatura camerei o saptamana, iar la frigider 2-3 saptamani.
Indicatii Ca si celelalte citrice, sweetie este bogat in vitamina C. Tot el este o sursa de vitamina A, de calciu si potasiu..
Desi e dulce, sweetie este sarac in calorii. Dulceata din el se datoreaza lipsei de acid.
Fructul contine magneziu, fosfor, zinc.
Sweetie se gaseste in piete din septembrie pana in martie.
Agava
Agava este originara din Mexic.
Aspect Desi traieste in zone desertice, alaturi de cactusi, desi frunzele seamana cu aloe, agava este inrudita cu crinul.
Frunzele sub forma de lance sunt carnoase, cu marginea plina de tepi. Suprafata lor e cerata, asemenea cactusilor. Cand face flori, se dezvolta o tulpina inalta cu flori mari, galbene. Planta moare dupa inflorire, dar produce lastari care continua cresterea.
Mod de folosire Cand agava a crescut 7-10 ani, frunzele se taie, lasand sa se vada "pina"- inima plantei.
Curatata, ea seamana cu un fruct de ananas gigant. Din pina se extrage un lichid dulce, numit "miere de apa". Supus unui proces termic, sucul se lasa la ingrosat pana devine de consistenta mierii.
Filtrat, sucul poate varia de la galben deschis pana la culoarea chihlimbarului. Sucul nefiltrat este negru-maroniu.
Din zecile de specii, numai agava albastra este folosita la fabricare celebrei 'Tequilla"
Sucul de agava se foloseste la indulcirea biscuitilor, prajiturilor, iaurtului si laptelui
Sucul de agava este mai dulce decat mierea, dar mai putin vascos.
El poate inlocui mierea si zaharul.
Indicatii Sucul de agava contine fructoza. El este folosit in dieta raw, in forma nefiltrata.
Indicele glicemic al sucului de agava este scazut.
Contraindicatii Agava este un indulcitor natural care trebuie folosit cu moderatie de diabetici si de persoanele care tin diete.
Aspect Desi traieste in zone desertice, alaturi de cactusi, desi frunzele seamana cu aloe, agava este inrudita cu crinul.
Frunzele sub forma de lance sunt carnoase, cu marginea plina de tepi. Suprafata lor e cerata, asemenea cactusilor. Cand face flori, se dezvolta o tulpina inalta cu flori mari, galbene. Planta moare dupa inflorire, dar produce lastari care continua cresterea.
Mod de folosire Cand agava a crescut 7-10 ani, frunzele se taie, lasand sa se vada "pina"- inima plantei.
Curatata, ea seamana cu un fruct de ananas gigant. Din pina se extrage un lichid dulce, numit "miere de apa". Supus unui proces termic, sucul se lasa la ingrosat pana devine de consistenta mierii.
Filtrat, sucul poate varia de la galben deschis pana la culoarea chihlimbarului. Sucul nefiltrat este negru-maroniu.
Din zecile de specii, numai agava albastra este folosita la fabricare celebrei 'Tequilla"
Sucul de agava se foloseste la indulcirea biscuitilor, prajiturilor, iaurtului si laptelui
Sucul de agava este mai dulce decat mierea, dar mai putin vascos.
El poate inlocui mierea si zaharul.
Indicatii Sucul de agava contine fructoza. El este folosit in dieta raw, in forma nefiltrata.
Indicele glicemic al sucului de agava este scazut.
Contraindicatii Agava este un indulcitor natural care trebuie folosit cu moderatie de diabetici si de persoanele care tin diete.
Prajitura super usoara din biscuiti
INGREDIENTE 500g biscuiti, 1 pachet unt, 500ml lapte, 200g zahar, 4 linguri faina, esenta rom.
PREPARARE Zaharul se caramelizeaza. Cand incepe sa se topeasca, se adauga untul si se amesteca pana se topeste si acesta.
Faina se dizolva intr-o cescuta de lapte, se amesteca si se toarna in fir subtire in restul de lapte. Se incorporeaza cu telul. Amestecul se toarna peste zaharul caramelizat de pe foc. Se amesteca in continuu crema, pe foc mic, pna se ingroasa. Ea se ia de pe foc si se raceste 5 minute.
Bicuitii rupti in bucati mici se incorporeaza cu crema caramel. Prajitura se aranjeaza pe un platou si se da la frigider. Se decoreaza cu stafide, coaja rasa de lamaie si zahar pudra.
Truc In faina, care se amesteca cu lapte sau apa, se presara sare si, astfel, nu se mai formeaza cocoloase.
Truc In faina, care se amesteca cu lapte sau apa, se presara sare si, astfel, nu se mai formeaza cocoloase.
Chec rapid
INGREDIENTE 2 oua, 1,5 cana faina, 1 cana zahar, 0,5 cana apa, 0,5 cana ulei, 1 plic praf copt, coaja lamaie, zahar vanilat.
PREPARARE Se bat albusurile spuma cu zaharul. In ele se toarna galbenusurile, coaja de lamaie si zaharul vanilat, amestecand usor. Se toarna apa si uleiul si se amesteca pana se incorporeaza bine.
La sfarsit, se aduga faina amestecata cu praful de copt. Un sfert din compozitie se amesteca cu doua linguri de cacao.
Intr-o forma de chec captusita cu hartie de copt se toarna compozitia alba, iar deasupra aluatul cu cacao pe care il amestecam cu o lingura de sus in jos, in cateva miscari. Se da la cuptor incalzit in prealabil.
Cand s-a racit, se presara zahar pudra. Se poate orna cu mieji de nuca dati prin faina.
Truc Se taie felii mai groase, deoarece checul este foarte fraged.
PREPARARE Se bat albusurile spuma cu zaharul. In ele se toarna galbenusurile, coaja de lamaie si zaharul vanilat, amestecand usor. Se toarna apa si uleiul si se amesteca pana se incorporeaza bine.
La sfarsit, se aduga faina amestecata cu praful de copt. Un sfert din compozitie se amesteca cu doua linguri de cacao.
Intr-o forma de chec captusita cu hartie de copt se toarna compozitia alba, iar deasupra aluatul cu cacao pe care il amestecam cu o lingura de sus in jos, in cateva miscari. Se da la cuptor incalzit in prealabil.
Cand s-a racit, se presara zahar pudra. Se poate orna cu mieji de nuca dati prin faina.
Truc Se taie felii mai groase, deoarece checul este foarte fraged.
Rosii marmande
Provin din Marmande, Franta si sunt foarte populare in Italia de Nord.
Aspect Rosiile marmande sunt mari, carnoase, cu pliuri mici. Ele sunt aplatizate si au un guler verde. Pulpa este tare si carnoasa, de culoare rosie inchisa.
Acestea au seminte putine. Gustul lor este un amestec de dulce si acid. Rosiile marmande sunt apreciate pentru gustul adevarat de rosii.
Ele se recolteaza din mai pana in septembrie. Se obtin cantitati mari si pe vreme rece.
Rosia marmande are o greutate intre160-180g.
Mod de folosire Rosiile marmande sunt preferate in bucataria mediteraneeana. Se folosesc crude in salate, prajite sau preparate pe grill.
Indicatii Aceste rosii au un continut ridicat de zahar.
Perele Nashi
Denumire "para asiatica", "para de nisip", "para-mar".
Nashi este originara din China si Japonia.
Aspect In Japonia sunt 1200 de varietati de nashi. El are forma de mar si este crocant ca acesta. Coaja, aroma si miezul sunt asemanatoare perelor.
Culoarea cojii variaza in functie de soiurile nashi. Fructele pot fi galbene, verzi, rosii, cafenii. Miezul este cremos sau zemos.
Pulpa este alba, crocanta si granulata si, din acest motiv, se mai numeste "para de nisip".
Fructele nashi coapte sunt grele si au coaja neteda. Ele sunt aromate si au un gust dulce-acrisor.
Mod de folosire Nashi se consuma in stare proaspata sau se adauga la salatele de fructe. Se pot sevi cu branzeturi, dar pot fi folosite si la prepararea sucurilor, gemurilor si placintelor.
Nashi se pastreaza in frigider 1-2 saptamani.
In bucataria asiatica, aceste fructe inlocuiesc zaharul in mancarurile cu otet sau cu sos soia.
Indicatii Nashi sunt bogate in vitamina C si fibre.
Sucul acestor fructe este antidiareic si antitusiv datorita continutului de tanina. De asemenea, ele contin cantitati mari de magneziu.
Nashi este originara din China si Japonia.
Aspect In Japonia sunt 1200 de varietati de nashi. El are forma de mar si este crocant ca acesta. Coaja, aroma si miezul sunt asemanatoare perelor.
Culoarea cojii variaza in functie de soiurile nashi. Fructele pot fi galbene, verzi, rosii, cafenii. Miezul este cremos sau zemos.
Pulpa este alba, crocanta si granulata si, din acest motiv, se mai numeste "para de nisip".
Fructele nashi coapte sunt grele si au coaja neteda. Ele sunt aromate si au un gust dulce-acrisor.
Mod de folosire Nashi se consuma in stare proaspata sau se adauga la salatele de fructe. Se pot sevi cu branzeturi, dar pot fi folosite si la prepararea sucurilor, gemurilor si placintelor.
Nashi se pastreaza in frigider 1-2 saptamani.
In bucataria asiatica, aceste fructe inlocuiesc zaharul in mancarurile cu otet sau cu sos soia.
Indicatii Nashi sunt bogate in vitamina C si fibre.
Sucul acestor fructe este antidiareic si antitusiv datorita continutului de tanina. De asemenea, ele contin cantitati mari de magneziu.
Cuscus
INGREDIENTE 1 punga cuscus, 2 linguri, sare, piper.
sos : 2 cepe tocate, 2 linguri pasta de tomate sau de ardei, marar tocat.
PREPARARE Cuscusul se prepara conform instructiunilor de pe punga. El se fierbe in apa cu ulei, sare si piper.Dupa ce s-a fiert, cuscusul se scurge.
Intre timp se prepara sosul. Se caleste ceapa in ulei, se adauga pasta de ardei, putina apa, piper, maghiran si marar tocat. Sosul se fierbe 10 minute, acoperit cu un capac.
Cuscusul se serveste cu sosul preparat.
Acest preparat poate fi servit ca atare sau ca si garnitura la friptura de pui sau la peste prajit.
Truc Dupa ce au fiert pastele, ele se rasfira cu furculita pentru a fi pufoase.
sos : 2 cepe tocate, 2 linguri pasta de tomate sau de ardei, marar tocat.
PREPARARE Cuscusul se prepara conform instructiunilor de pe punga. El se fierbe in apa cu ulei, sare si piper.Dupa ce s-a fiert, cuscusul se scurge.
Intre timp se prepara sosul. Se caleste ceapa in ulei, se adauga pasta de ardei, putina apa, piper, maghiran si marar tocat. Sosul se fierbe 10 minute, acoperit cu un capac.
Cuscusul se serveste cu sosul preparat.
Acest preparat poate fi servit ca atare sau ca si garnitura la friptura de pui sau la peste prajit.
Truc Dupa ce au fiert pastele, ele se rasfira cu furculita pentru a fi pufoase.
Spuma de cirese
INGREDIENTE 250g cirese, 2 albusuri, 100g zahar.
PREPARARE Ciresele curatate de samburi se amesteca cu 50g zahar si se dau la frigider cateva ore.
Albusurile se bat cu restul de zahar. Se adauga ciresele si se mai bat pana devin albusurile o spuma tare
Se toarna in cupe si se orneaza cu cateva cirese.
Truc Pentru un gust deosebit, ciresele se stopesc cu putin lichior de cirese si zeama de lamaie.
PREPARARE Ciresele curatate de samburi se amesteca cu 50g zahar si se dau la frigider cateva ore.
Albusurile se bat cu restul de zahar. Se adauga ciresele si se mai bat pana devin albusurile o spuma tare
Se toarna in cupe si se orneaza cu cateva cirese.
Truc Pentru un gust deosebit, ciresele se stopesc cu putin lichior de cirese si zeama de lamaie.
Amarant
Denumiri: "stir", "spanac chinezesc".
Amarantul este originar din America de Sud. Astazi, se cultiva in America, Rusia, China, Africa.
Aspect Din cele 50 de specii, 3 sunt cele mai cunoscute. Amarantul este cultivat pentru seminte in America sau ca furaj in China. El poate fi si planta ornamentala. Se intalneste pe campii, prin paduri sau la marginea drumurilor.
Planta are o inflorescenta sub forma de spic, cu flori mici, rosii sau galbene,motiv pentru care planta intra in categoria cerealelor. Popular, se mai numeste "motul curcanului". In Romania, creste o specie a amarantului numit"stir". Frunzele pot avea culoarea verde, violeta sau rosie. Semintele sunt putin mai mari decat cele de mac. Ele sunt rosii, neagre sau crem.
Frunzele si semintele sunt comestibile.
Amarantul face parte din familia spanacului si a sfeclei. El este o planta anuala, care creste pana la 2 m inaltime. El nu este pretentios si suporta seceta.
Amarantul are o crestere rapida, incat se poate recolta la o luna de la la semanat. Amarantul, ca si quinoa si hrisca, nu este o cereala. Pentru ca se prepara si seamana semintele cu boabele de cereale, ele pot fi numite astfel.
Mod de folosire Semintele se consuma ca atare sau prajite. Din ele se obtine faina si ulei.
In America, faina de amarant se amesteca cu faina de grau, in prepararea painii, biscuitilor si a prajiturilor.
Frunzele tinere sunt folosite in salate, iar cele mature se fierb ca si spanacul. Seminele fierte de amarant se combina cu porumb, ceapa, fasole sau hrisca. Ele au o consistenta lipicioasa, daca se fierb prea mult. si se folosesc in mancarurile inabusite pentru a le ingrosa. Pregatit in oala sub presiune, amarantul se fierbe 10 minute. Deoarece se coaguleaza foarte repede la rece, amarantul se consuma cald.
Amarantul este o planta a viitorului, deoarece creste repede, se recolteaza usor si da recolte bogate.
Indicatii Amarantul contine mai multe proteine decat orezul, ovazul si faina de secara sau grau.
O ceasca cu amarant contine 28 g proteine El are mai putine grasimi si colesterol decat proteinele de origine animala. Proteina din amarant este comparabila cu cea din laptele matern, fiind considerata o proteina ideala.
Frunzele au un continut de calciu mai mare decat spanacul.
Semintele de amarant nu contin gluten. Fibrele din seminte usureaza constipatia si ajuta la scaderea colesterolului. Semintele sunt indicate in perioada sarcinei si a lactatiei si in alimentatia vegetarienilor.
Amarantul contine cantitati mari de lizina, un aminoacid, care asigura o piele sanatoasa si oase puternice. Conform unor studii stiintifice, lizina previne raspandirea celulelor canceroase.
Contraindicatii Amarantul nu este indicat persoanelor cu afectiuni ale rinichilor, bolnavilor de guta sau artrita, deoarece contine acid oxalic in cantitate mare.
Amarantul este originar din America de Sud. Astazi, se cultiva in America, Rusia, China, Africa.
Aspect Din cele 50 de specii, 3 sunt cele mai cunoscute. Amarantul este cultivat pentru seminte in America sau ca furaj in China. El poate fi si planta ornamentala. Se intalneste pe campii, prin paduri sau la marginea drumurilor.
Planta are o inflorescenta sub forma de spic, cu flori mici, rosii sau galbene,motiv pentru care planta intra in categoria cerealelor. Popular, se mai numeste "motul curcanului". In Romania, creste o specie a amarantului numit"stir". Frunzele pot avea culoarea verde, violeta sau rosie. Semintele sunt putin mai mari decat cele de mac. Ele sunt rosii, neagre sau crem.
Frunzele si semintele sunt comestibile.
Amarantul face parte din familia spanacului si a sfeclei. El este o planta anuala, care creste pana la 2 m inaltime. El nu este pretentios si suporta seceta.
Amarantul are o crestere rapida, incat se poate recolta la o luna de la la semanat. Amarantul, ca si quinoa si hrisca, nu este o cereala. Pentru ca se prepara si seamana semintele cu boabele de cereale, ele pot fi numite astfel.
Mod de folosire Semintele se consuma ca atare sau prajite. Din ele se obtine faina si ulei.
In America, faina de amarant se amesteca cu faina de grau, in prepararea painii, biscuitilor si a prajiturilor.
Frunzele tinere sunt folosite in salate, iar cele mature se fierb ca si spanacul. Seminele fierte de amarant se combina cu porumb, ceapa, fasole sau hrisca. Ele au o consistenta lipicioasa, daca se fierb prea mult. si se folosesc in mancarurile inabusite pentru a le ingrosa. Pregatit in oala sub presiune, amarantul se fierbe 10 minute. Deoarece se coaguleaza foarte repede la rece, amarantul se consuma cald.
Amarantul este o planta a viitorului, deoarece creste repede, se recolteaza usor si da recolte bogate.
Indicatii Amarantul contine mai multe proteine decat orezul, ovazul si faina de secara sau grau.
O ceasca cu amarant contine 28 g proteine El are mai putine grasimi si colesterol decat proteinele de origine animala. Proteina din amarant este comparabila cu cea din laptele matern, fiind considerata o proteina ideala.
Frunzele au un continut de calciu mai mare decat spanacul.
Semintele de amarant nu contin gluten. Fibrele din seminte usureaza constipatia si ajuta la scaderea colesterolului. Semintele sunt indicate in perioada sarcinei si a lactatiei si in alimentatia vegetarienilor.
Amarantul contine cantitati mari de lizina, un aminoacid, care asigura o piele sanatoasa si oase puternice. Conform unor studii stiintifice, lizina previne raspandirea celulelor canceroase.
Contraindicatii Amarantul nu este indicat persoanelor cu afectiuni ale rinichilor, bolnavilor de guta sau artrita, deoarece contine acid oxalic in cantitate mare.
Amla
Denumire: "coacaze indiene","amalaki".
Amla este originara din India.
Aspect Fructele sunt galben-verzui, cu un interior fibros, de dimensiunea unei lamai.
Cand semintele devin maronii, fructele sunt coapte. Ele au un gust acru sau amar. Fructele se culeg manual, se usuca la aer si se macina.
Mod de folosire Medicina traditionala indiana recomanda consumul de fructe proaspete sau uscate. Amla se pastreaza 6-8 zile, la temperatura camerei. Pentru un timp mai indelungat, se pastreaza in solutie de sare.
Amla se poate consuma si fiarta. Deseori, se mureaza cu condimente, sare si ulei.
In India se consuma si conservate in sirop de zahar, fiind foarte acre.
In comert, amla se gaseste sub forma de pudra sau capsule. Pudra de amla este fina, de culoare maro, cu un miros acidulat. Ea se presara in gemuri si inghetate.
Indicatii Amla este fructul care contine cea mai mare cantitate de vitamina C, de douazeci de ori mai mult decat portocalele. 100g de fruct contine 700mg de vitamina C.
Unele cercetari au aratat ca extractul obtinut din fructe poate trata artrita, stresul, cataracta si cancerul. In aceste cazuri, se iau 2g de extract cu apa, pe zi.
Amla, bogata in fibre,previne constipatia.
Pentru anemie, indigestie si boli de piele se foloseste extractul sau uleiul de amla.
Sucul de amla, recomandat in tuberculoza, este si un tonic hepatic.
Sub forma de ulei sau pasta, amla ajuta la regenerarea parului si previne caderea parului.
Extractul de amla preparat sub forma de pasta curata tenul si ajuta mult tenul acneic.
Amla este originara din India.
Aspect Fructele sunt galben-verzui, cu un interior fibros, de dimensiunea unei lamai.
Cand semintele devin maronii, fructele sunt coapte. Ele au un gust acru sau amar. Fructele se culeg manual, se usuca la aer si se macina.
Mod de folosire Medicina traditionala indiana recomanda consumul de fructe proaspete sau uscate. Amla se pastreaza 6-8 zile, la temperatura camerei. Pentru un timp mai indelungat, se pastreaza in solutie de sare.
Amla se poate consuma si fiarta. Deseori, se mureaza cu condimente, sare si ulei.
In India se consuma si conservate in sirop de zahar, fiind foarte acre.
In comert, amla se gaseste sub forma de pudra sau capsule. Pudra de amla este fina, de culoare maro, cu un miros acidulat. Ea se presara in gemuri si inghetate.
Indicatii Amla este fructul care contine cea mai mare cantitate de vitamina C, de douazeci de ori mai mult decat portocalele. 100g de fruct contine 700mg de vitamina C.
Unele cercetari au aratat ca extractul obtinut din fructe poate trata artrita, stresul, cataracta si cancerul. In aceste cazuri, se iau 2g de extract cu apa, pe zi.
Amla, bogata in fibre,previne constipatia.
Pentru anemie, indigestie si boli de piele se foloseste extractul sau uleiul de amla.
Sucul de amla, recomandat in tuberculoza, este si un tonic hepatic.
Sub forma de ulei sau pasta, amla ajuta la regenerarea parului si previne caderea parului.
Extractul de amla preparat sub forma de pasta curata tenul si ajuta mult tenul acneic.
Inele de ceapa
INGREDIENTE 2 cepe, 4 linguri faina, 4 linguri pesmet, 2 oua, sare, piper.
PREPARARE Cepele se taie rondele si se desprind cu grija unele de altele. Ouale se bat bine cu sare si piper si se pun inelele sa se imbibe cu ou. Intr-o punga de plastic se amesteca faina cu pemetul. Inelele de ceapa se introduc in punga si se scutura de cateva ori, apoi se pun la prajit in ulei incins.
Folosirea pungii ajuta la o amestecare mai uniforma a fainii si pesmetului care imbraca inelele de ceapa.
O data prajite, ele se scot pe servete de hartie.
PREPARARE Cepele se taie rondele si se desprind cu grija unele de altele. Ouale se bat bine cu sare si piper si se pun inelele sa se imbibe cu ou. Intr-o punga de plastic se amesteca faina cu pemetul. Inelele de ceapa se introduc in punga si se scutura de cateva ori, apoi se pun la prajit in ulei incins.
Folosirea pungii ajuta la o amestecare mai uniforma a fainii si pesmetului care imbraca inelele de ceapa.
O data prajite, ele se scot pe servete de hartie.
Tapioca
Denumiri : "manioc", "cassava", "yuca".
Este originar din Brazilia.
Aspect Maniocul este un arbust tropical din ale carui radacini se obtine faina tapioca.
Radacinile (tuberculii ) au o forma alungita, conica si sunt acoperite cu o coaja maro. Miezul este alb, galben sau rosu. Tuberculii contin cantitati mari de acid clorhidric si nu se consuma in stare cruda.
Exista doua soiuri de manioc: amare si dulci. Maniocul dulce contine o cantitate mai mica de acid. Tuberculii se inmoaie in apa, se clatesc bine sub jet de apa. Prin fierbere prelungita de cateva ore sau prin coacere dispare enzima care produce compusii de cianura.
Maniocul este un aliment de baza in unele zone din America de Sud. In Brazilia, tuberculii se fierb si se mananca ca si cartofii.
Dupa recoltare, tuberculii sunt tratati pentru a elimina toxinele. Din ei se extrage amidonul care se prelucreaza sub forma de pudra, fulgi si bile in forma de perle.
Faina tapioca este asemanatoare amidonului din porumb. Dizolvata in apa, ea devine vascoasa si ingroasa supele si cremele.
Faina este foarte fina si americanii o folosesc la prepararea iaurtului.
De fapt, tapioca se foloseste ca si faina de grau.
Perlele sunt sfere gelatinoase, ca niste bomboane gumate, care se pun in apa clocotita si apoi racita si se adauga in ceaiuri si mancaruri.
Indicatii Tapioca nu contine gluten.
Ea este bine tolerata de copii, batrani si convalescenti.
Tapioca este bogata in carbohidranti, fier si calciu. S-a descoperit ca planta manioc este un remediu pentru infertilitate.
Este originar din Brazilia.
Aspect Maniocul este un arbust tropical din ale carui radacini se obtine faina tapioca.
Radacinile (tuberculii ) au o forma alungita, conica si sunt acoperite cu o coaja maro. Miezul este alb, galben sau rosu. Tuberculii contin cantitati mari de acid clorhidric si nu se consuma in stare cruda.
Exista doua soiuri de manioc: amare si dulci. Maniocul dulce contine o cantitate mai mica de acid. Tuberculii se inmoaie in apa, se clatesc bine sub jet de apa. Prin fierbere prelungita de cateva ore sau prin coacere dispare enzima care produce compusii de cianura.
Maniocul este un aliment de baza in unele zone din America de Sud. In Brazilia, tuberculii se fierb si se mananca ca si cartofii.
Dupa recoltare, tuberculii sunt tratati pentru a elimina toxinele. Din ei se extrage amidonul care se prelucreaza sub forma de pudra, fulgi si bile in forma de perle.
Faina tapioca este asemanatoare amidonului din porumb. Dizolvata in apa, ea devine vascoasa si ingroasa supele si cremele.
Faina este foarte fina si americanii o folosesc la prepararea iaurtului.
De fapt, tapioca se foloseste ca si faina de grau.
Perlele sunt sfere gelatinoase, ca niste bomboane gumate, care se pun in apa clocotita si apoi racita si se adauga in ceaiuri si mancaruri.
Indicatii Tapioca nu contine gluten.
Ea este bine tolerata de copii, batrani si convalescenti.
Tapioca este bogata in carbohidranti, fier si calciu. S-a descoperit ca planta manioc este un remediu pentru infertilitate.
Crochete din cartofi
INGREDIENTE 500g cartofi, 2 oua, 4 linguri faina, sare, piper, nucsoara.
PREPARARE Cartofii se fierb in coaja. Cand sunt inca calzi, se decojesc si se strivesc, pana devin un piureu fin.
In acesta se incorporeaza ouale, faina si condimentele. Se amesteca bine pana se omogenizeaza compozitia. Din jumatate din compozitie, am modelat crochete pe care le-am prajit in ulei incins. Din restul de compozitie, am facut crochete pe care le-am tavalit prin pesmet, apoi le-am prajit.
Crochetele se servesc calde sau reci cu ceapa si masline sau drept garnitura pe langa friptura sau ficatei de pui.
Truc Cartofii se fierb la foc potivit. Daca se fierb la foc iute, ei se sfarama la exterior si raman tari in interior.
PREPARARE Cartofii se fierb in coaja. Cand sunt inca calzi, se decojesc si se strivesc, pana devin un piureu fin.
In acesta se incorporeaza ouale, faina si condimentele. Se amesteca bine pana se omogenizeaza compozitia. Din jumatate din compozitie, am modelat crochete pe care le-am prajit in ulei incins. Din restul de compozitie, am facut crochete pe care le-am tavalit prin pesmet, apoi le-am prajit.
Crochetele se servesc calde sau reci cu ceapa si masline sau drept garnitura pe langa friptura sau ficatei de pui.
Truc Cartofii se fierb la foc potivit. Daca se fierb la foc iute, ei se sfarama la exterior si raman tari in interior.
Quinoa
Quinoa este originara din Bolivia, Chile si Peru.
Aspect Ea a fost alimentul de baza pentru incasi si descendentii lor din America de Sud si denumita "aurul incasilor". Quinoa se inrudeste cu sfecla si spanacul. Ea creste bine in zonele cu altitudine mare, unde zilele sunt calde si noptile reci.
Semintele au fost aduse pe continentul european, de colonistii spanioli, sub numele de "hrana indienilor", dar nu au fost apreciate. Quinoa a devenit cunoscuta recent,datorita studiilor efectuate.
Semintele sunt plate, cu forma ovala, ascutita si arata ca o incrucisare intre mei si susan.
Cele mai importante soiuri sunt acelea cu boabe albe, rosii sau negre. Semintele de quinoa albe sunt cele mai folosite in alimentatie, deoarece sunt usor digerabile
Mod de folosire Deoarece are o consistenta pufoasa, quinoa poate inlocui orezul sau cuscusul. Cand se fierb, boabele se maresc si devin translucide. Ele se prepara ca si orezul, doar ca timpul de fierbere se reduce la jumatate. Boabele se inmoaie inainte sau se spala bine pana se indeparteaza invelisul amar de rasina. Culoarea stralucitoare a semintelor este cauzata de o rasina naturala care le apara de insecte si pasari. Se fierb 2 cani de apa cu 1cana quinoa la fiert, la foc mic, acoperite 15 minute. Se strecoara, se lasa intr-o oala calda, la aer. Astfel, fiertura de quinoa va fi usoara si pufoasa.
Pentru un gust deosebit, semintele se prajesc la foc mic, intr-o tigaie uscata. Boabele de quinoa se adauga in supe, ciorbe, salate, sarmale. ardei umpluti.
Din quinoa se face faina care se combina cu faina de grau si porumb in prepararea biscuitilor si a produselor de patiserie. In alimentatie, se folosesc si frunzele verzi de quinoa, din care se prepara salate.
Indicatii Quinoa a fost recunoscuta de ONU ca un aliment sanatos si nutritiv. NASA l-a introdus in alimentatia astronautilor.
Multi cercetatori considera ca aceasta pseudocereala va fi hrana viitorului. Studiile recente pun in evidenta calitatile benefice pentru sanatate, in special pentru rinichi si pentru sistemul circulator.
Fiind o sursa de calciu, quinoa este folosita in regimurile vegetariene sau de aceia care au intoleranta la lactoza.
Quinoa nu contine gluten. Se gasesc proteine in cantitate mare, mai usor de digerat decat cele din carne. Continutul de proteine transforma quinoa in sursa importanta pentru energie. Aceasta proteina vegetala nu produce colesterolul sau ridigizarea arterelor.
Ea este bogata in acid oleic, o grasime nesaturata, sanatoasa pentru inima si continuta numai de uleiul de masline.
Quinoa ofera o senzatie de satietate superioara orezului sau graului.
Deoarece contine proteine vegetale, valoarea nutritiva a semintelor este comparata cu aceea a laptelui. Ele contin fibre, fosfor, magneziu si fier.
Fibrele solubile curata colonul de toxine, il protejeaza de cancer. Bogata in vitamina A, luteina, betacaroten, quinoa combate efectele nocive ale radicalilor liberi asupra celulelor sanatoase care pot duce la infectii, boli neurologice sau cancere.
Aspect Ea a fost alimentul de baza pentru incasi si descendentii lor din America de Sud si denumita "aurul incasilor". Quinoa se inrudeste cu sfecla si spanacul. Ea creste bine in zonele cu altitudine mare, unde zilele sunt calde si noptile reci.
Semintele au fost aduse pe continentul european, de colonistii spanioli, sub numele de "hrana indienilor", dar nu au fost apreciate. Quinoa a devenit cunoscuta recent,datorita studiilor efectuate.
Semintele sunt plate, cu forma ovala, ascutita si arata ca o incrucisare intre mei si susan.
Cele mai importante soiuri sunt acelea cu boabe albe, rosii sau negre. Semintele de quinoa albe sunt cele mai folosite in alimentatie, deoarece sunt usor digerabile
Mod de folosire Deoarece are o consistenta pufoasa, quinoa poate inlocui orezul sau cuscusul. Cand se fierb, boabele se maresc si devin translucide. Ele se prepara ca si orezul, doar ca timpul de fierbere se reduce la jumatate. Boabele se inmoaie inainte sau se spala bine pana se indeparteaza invelisul amar de rasina. Culoarea stralucitoare a semintelor este cauzata de o rasina naturala care le apara de insecte si pasari. Se fierb 2 cani de apa cu 1cana quinoa la fiert, la foc mic, acoperite 15 minute. Se strecoara, se lasa intr-o oala calda, la aer. Astfel, fiertura de quinoa va fi usoara si pufoasa.
Pentru un gust deosebit, semintele se prajesc la foc mic, intr-o tigaie uscata. Boabele de quinoa se adauga in supe, ciorbe, salate, sarmale. ardei umpluti.
Din quinoa se face faina care se combina cu faina de grau si porumb in prepararea biscuitilor si a produselor de patiserie. In alimentatie, se folosesc si frunzele verzi de quinoa, din care se prepara salate.
Indicatii Quinoa a fost recunoscuta de ONU ca un aliment sanatos si nutritiv. NASA l-a introdus in alimentatia astronautilor.
Multi cercetatori considera ca aceasta pseudocereala va fi hrana viitorului. Studiile recente pun in evidenta calitatile benefice pentru sanatate, in special pentru rinichi si pentru sistemul circulator.
Fiind o sursa de calciu, quinoa este folosita in regimurile vegetariene sau de aceia care au intoleranta la lactoza.
Quinoa nu contine gluten. Se gasesc proteine in cantitate mare, mai usor de digerat decat cele din carne. Continutul de proteine transforma quinoa in sursa importanta pentru energie. Aceasta proteina vegetala nu produce colesterolul sau ridigizarea arterelor.
Ea este bogata in acid oleic, o grasime nesaturata, sanatoasa pentru inima si continuta numai de uleiul de masline.
Quinoa ofera o senzatie de satietate superioara orezului sau graului.
Deoarece contine proteine vegetale, valoarea nutritiva a semintelor este comparata cu aceea a laptelui. Ele contin fibre, fosfor, magneziu si fier.
Fibrele solubile curata colonul de toxine, il protejeaza de cancer. Bogata in vitamina A, luteina, betacaroten, quinoa combate efectele nocive ale radicalilor liberi asupra celulelor sanatoase care pot duce la infectii, boli neurologice sau cancere.
Prajitura rapida din biscuiti
INGREDIENTE biscuiti simpli, gem de caise (prune, visine), 1 plic budinca de vanilie.
PREPARARE Budinca de vanilie se prepara conform indicatiilor de pe plic.
Biscuitii se inmoaie cateva secunde in lapte. Pe un platou se asaza un rand de biscuiti, se intinde un strat de gem, un rand de biscuiti, un strat de crema de vanilie, un rand de biscuiti, un strat de crema.
Se orneza cu praf de cacao.
PREPARARE Budinca de vanilie se prepara conform indicatiilor de pe plic.
Biscuitii se inmoaie cateva secunde in lapte. Pe un platou se asaza un rand de biscuiti, se intinde un strat de gem, un rand de biscuiti, un strat de crema de vanilie, un rand de biscuiti, un strat de crema.
Se orneza cu praf de cacao.
Pate din ciuperci proaspete
INGREDIENTE 500g ciuperci, 1 morcov, 1 ceapa, 1 felie de paine, 4 linguri ulei, patrunjel, sare, piper, oregano.
PREPARARE Ciupercile se spala bine, se taie bucati mari si se fierb 20 de minute.
Ceapa tocata marunt si morcovul ras se calesc in doua linguri de ulei. Dupa 10 minute, se adauga ciupercile scurse de apa. Se lasa pe foc pana a scazut toata zeama lasata de ciuperci.
Cand legumele s-au racit, se paseaza cu blenderul sau se dau prin masina de tocat. In compozitia obtinuta se adauga painea maruntita bine, patrunjelul tocat fin, sarea, piperul, oregano.
Pasta se freaca cu doua linguri de ulei si se da la frigider.
Truc Patrunjelul ramane proaspat daca se pastreaza intre doua farfurii adanci.
PREPARARE Ciupercile se spala bine, se taie bucati mari si se fierb 20 de minute.
Ceapa tocata marunt si morcovul ras se calesc in doua linguri de ulei. Dupa 10 minute, se adauga ciupercile scurse de apa. Se lasa pe foc pana a scazut toata zeama lasata de ciuperci.
Cand legumele s-au racit, se paseaza cu blenderul sau se dau prin masina de tocat. In compozitia obtinuta se adauga painea maruntita bine, patrunjelul tocat fin, sarea, piperul, oregano.
Pasta se freaca cu doua linguri de ulei si se da la frigider.
Truc Patrunjelul ramane proaspat daca se pastreaza intre doua farfurii adanci.
Chia
Chia este originara din Mexic si Guatemala.
Aspect Semintele chia provin din planta "Salvia hispanica" care face parte din familia mentei. Chia este mai mare si mai putin aromata decat menta.
Astazi, chia se cultiva in America Centrala si Australia. Semintele chia devin din ce in ce mai populare in SUA, Argentina, Bolivia. In Europa.Ele sunt inca putin cunoscute.
Semintele chia sunt de marimea semintei de mac, colorate in maro, gri, negru si alb. Ele sunt ovale, cu diametru de 1 mm.
Mod de folosire Semintele chia se adauga in orice mancare sau bautura, fara a altera gustul acestora.
Semintele macinate se adauga la prepararea painii si a produselor de patiserie. Prajite, au gust de nuca.
Ele se pot manca simple sau in salate, sucuri, iaurt, piureuri.
O lingurita de seminte puse intr-o cana de apa formeaza un gel hranitor care se adauga la supe, chiftele, sosuri si piureuri. Ele hranesc corpul si nu il ingrasa.
Semintele de chia se adauga in apa sau iaurt. Se consuma imediat, inainte ca semintele sa se transforme in gelatina.
De asemenea, o lingurita de seminte amestecate in 1/4 cana de apa formeaza un amestec care poate inlocui oul din clatite si, astfel, se combina cu lapte si faina.
Indicatii Semintele chia nu contin gluten si se digera mai usor decat decat semintele de in.
Semintele chia au mai multi antioxidanti decat afinele, au mai mult calciu decat laptele si mai multe proteine decat orice cereale
O lingura de seminte chia combinata cu apa asigura energia necesara pe durata unei zile. Se consuma de 3-4 ori pe saptamana.
Semintele sunt satioase si, de aceea, ajuta in curele de slabire. Ele absorb multa apa, se maresc in stomac si creeaza starea de satietate. Ele sunt recomandate si atletilor, pntru a le asigura rezistenta si hidratarea. Cand se umfla, semintele devin un gel care se fixeaza pe tesutul mucos si impiedica absorbtia carbohidratilor.
Semintele sunt ideale pentru vegetarieni
Consumul de seminte de chia ajuta la eliminarea toxinelor din colon si grabeste metabolismul, datorita acizilor grasi esentiali.
Chia contine foarte putine glucide si, astfel, sunt recomandate prsoanelor cu diabet, ajutand la stabilizarea nivelului de zahar in sange.
Semintele chia scad nivelul colesterolului, deoarece contin Omega 3 si Omega 6 mai mult decat somonul. Datorita acizilor grasi, durerili articulare si musculare scad. Adultii si persoanele in varsta care au probleme de coloana sau sufera de reumatism pot consuma de 2-3 ori pe zi seminte inmuiate in apa.
Se recomana consumul a doua lingurite de chia pe zi, temporar si nu permanent.
Contraindicatii Femeile insarcinate si femeile care alapteaza trebuie sa evite semintele chia.
Nu sunt recomandate persoanelor cu probleme gastro-intestinale si persoanelor care iau zilnic aspirina.
Aspect Semintele chia provin din planta "Salvia hispanica" care face parte din familia mentei. Chia este mai mare si mai putin aromata decat menta.
Astazi, chia se cultiva in America Centrala si Australia. Semintele chia devin din ce in ce mai populare in SUA, Argentina, Bolivia. In Europa.Ele sunt inca putin cunoscute.
Semintele chia sunt de marimea semintei de mac, colorate in maro, gri, negru si alb. Ele sunt ovale, cu diametru de 1 mm.
Mod de folosire Semintele chia se adauga in orice mancare sau bautura, fara a altera gustul acestora.
Semintele macinate se adauga la prepararea painii si a produselor de patiserie. Prajite, au gust de nuca.
Ele se pot manca simple sau in salate, sucuri, iaurt, piureuri.
O lingurita de seminte puse intr-o cana de apa formeaza un gel hranitor care se adauga la supe, chiftele, sosuri si piureuri. Ele hranesc corpul si nu il ingrasa.
Semintele de chia se adauga in apa sau iaurt. Se consuma imediat, inainte ca semintele sa se transforme in gelatina.
De asemenea, o lingurita de seminte amestecate in 1/4 cana de apa formeaza un amestec care poate inlocui oul din clatite si, astfel, se combina cu lapte si faina.
Indicatii Semintele chia nu contin gluten si se digera mai usor decat decat semintele de in.
Semintele chia au mai multi antioxidanti decat afinele, au mai mult calciu decat laptele si mai multe proteine decat orice cereale
O lingura de seminte chia combinata cu apa asigura energia necesara pe durata unei zile. Se consuma de 3-4 ori pe saptamana.
Semintele sunt satioase si, de aceea, ajuta in curele de slabire. Ele absorb multa apa, se maresc in stomac si creeaza starea de satietate. Ele sunt recomandate si atletilor, pntru a le asigura rezistenta si hidratarea. Cand se umfla, semintele devin un gel care se fixeaza pe tesutul mucos si impiedica absorbtia carbohidratilor.
Semintele sunt ideale pentru vegetarieni
Consumul de seminte de chia ajuta la eliminarea toxinelor din colon si grabeste metabolismul, datorita acizilor grasi esentiali.
Chia contine foarte putine glucide si, astfel, sunt recomandate prsoanelor cu diabet, ajutand la stabilizarea nivelului de zahar in sange.
Semintele chia scad nivelul colesterolului, deoarece contin Omega 3 si Omega 6 mai mult decat somonul. Datorita acizilor grasi, durerili articulare si musculare scad. Adultii si persoanele in varsta care au probleme de coloana sau sufera de reumatism pot consuma de 2-3 ori pe zi seminte inmuiate in apa.
Se recomana consumul a doua lingurite de chia pe zi, temporar si nu permanent.
Contraindicatii Femeile insarcinate si femeile care alapteaza trebuie sa evite semintele chia.
Nu sunt recomandate persoanelor cu probleme gastro-intestinale si persoanelor care iau zilnic aspirina.
Ciuperci vegetariene la cuptor
INGREDIENTE 5oog ciuperci proaspete, 2 morcovi, 1 ceapa, 1 radacina patrunjel, 1 telina mica, 2 linguri pesmet, marar, patrunjel, sare, piper, busuioc uscat, oregano.
PREPARARE Ciupercile se curata si se spala bine. Se tin 10 minute in apa cu putin otet pentru a nu se innegri. Se clatesc si se scurg. Piciorusele ciupercilor, ceapa si ardeiul se toaca marunt. Morcovii, patrunjelul si telina se rad.
Legumele se calesc in 2-3 linguri de ulei, 15 minute. Dupa ce s-au racit, se amesteca cu pesmet si se asezoneaza cu sare, piper, busuioc, oregano si verdeata.
Palariile ciupercilor se umplu cu aceasta compozitie. Deasupra fiecarei ciuperci se presara cascaval de post ras fin.
Ciupercile se asaza intr-o tava in care se toarna putina apa (vin) si se tin la cuptor 30 de minute.
Truc Dupa ce se spala, ciupercile se stropesc cu zeama de lamaie pentru a-si pastra culoarea.
PREPARARE Ciupercile se curata si se spala bine. Se tin 10 minute in apa cu putin otet pentru a nu se innegri. Se clatesc si se scurg. Piciorusele ciupercilor, ceapa si ardeiul se toaca marunt. Morcovii, patrunjelul si telina se rad.
Legumele se calesc in 2-3 linguri de ulei, 15 minute. Dupa ce s-au racit, se amesteca cu pesmet si se asezoneaza cu sare, piper, busuioc, oregano si verdeata.
Palariile ciupercilor se umplu cu aceasta compozitie. Deasupra fiecarei ciuperci se presara cascaval de post ras fin.
Ciupercile se asaza intr-o tava in care se toarna putina apa (vin) si se tin la cuptor 30 de minute.
Truc Dupa ce se spala, ciupercile se stropesc cu zeama de lamaie pentru a-si pastra culoarea.
Hrisca
Hrisca este originara din sudul Asiei.
Aspect Ea exista de 8000 de ani in Asia si de 6000 de ani in Balcani. In Romania, ea a fost utilizata in secolul 19. In prezent, este folosita numai in Bucovina, la prepararea sarmalelor.
Hrisca este o pseudocereala, inrudita cu pirul, cu stevia creata sau rubarba. Boabele sunt mici, piramidale, invelite in coaja bruna. Decorticate, sunt maronii sau verzi deschis.
Gustul este dulceag, iar aroma este de alune. Un mare avantaj este ca la cultivarea si cresterea plantei nu este nevoie de insecticide sau pesticide, deoarece creste foarte repede.
Mod de folosire Boabele se inmoaie in apa 2-3 ore si se fierb 30 de minute la foc mic intr-un vas acoperit, in cantitate dubla de lichid. Hrisca fiarta se foloseste in salatele de cruditati, la tocanite sau garnitura la preparatele de carne. Hrisca se poate manca si prajita in tigaie. Ea se consuma de doua sau trei ori pe saptamana
Boabele inmuiate in apa 10-12 ore, se scurg si se amesteca cu lapte sau iaurt, la micul dejun.
Hrisca se poate folosi drept garnitura la preparatele de carne. Cand se cumpara, se alege hrisca verde, deoarece aceasta e starea ei cruda. Cand e maro, ea este prajita si saraca in substante nutritive.
Faina de hrisca este de obicei alba. Daca raman tarate, culoarea este maronie.
Faina de hrisca poate inlocui faina de grau. Ea are calitatea fainii de grau integrale. Cu ea se ingroasa supele si sosurile.
Boabele se pastreaza in borcane bine inchise, in loc uscat, pentru un an. Faina se pastreaza cateva luni la rece, in frigider.
Frunzele si florile de hrisca se consuma sub forma de ceai, foarte placut la gust.
Mierea obtinuta din polenul florilor de hrisca este inchisa la culoare si inlocuieste cu succes zaharul.
Indicatii Hrisca numita "graul fara gluten" este buna pentru persoanele intolerante la gluten.
Hrisca tine sub control glicemia, scade nivelul colesterolului si reduce excesul de apa din corp.
Amestecul de hrisca si iaurt, lasat la fermentat peste noapte, este bun pentru diabetici.
Hrisca este mai bogata in fibre decat orezul brun. In dietele vegetariene, hrisca este un excelent subsitut al carnii. Lignanii din hrisca sunt substante care previn cancerul de san si dezechilibrele hormonale.
Bogata in vitamina P, ea previne gastrita si ulcerul.
Deoarece contine putine calorii, hrisca e buna in dietele pentru scaderea in greutate.
Prin continutul de magneziu, ea ajuta la scaderea tensiunii arteriale. Consumata 6 zile pe saptamana, hrisca reduce procesul de arteroscleroza.
Ea este un aliment recomandat femeilor care intra la menopauza.
Hrisca contine multa vitamina K si,astfel,combate hemoragiile.
Aspect Ea exista de 8000 de ani in Asia si de 6000 de ani in Balcani. In Romania, ea a fost utilizata in secolul 19. In prezent, este folosita numai in Bucovina, la prepararea sarmalelor.
Hrisca este o pseudocereala, inrudita cu pirul, cu stevia creata sau rubarba. Boabele sunt mici, piramidale, invelite in coaja bruna. Decorticate, sunt maronii sau verzi deschis.
Gustul este dulceag, iar aroma este de alune. Un mare avantaj este ca la cultivarea si cresterea plantei nu este nevoie de insecticide sau pesticide, deoarece creste foarte repede.
Mod de folosire Boabele se inmoaie in apa 2-3 ore si se fierb 30 de minute la foc mic intr-un vas acoperit, in cantitate dubla de lichid. Hrisca fiarta se foloseste in salatele de cruditati, la tocanite sau garnitura la preparatele de carne. Hrisca se poate manca si prajita in tigaie. Ea se consuma de doua sau trei ori pe saptamana
Boabele inmuiate in apa 10-12 ore, se scurg si se amesteca cu lapte sau iaurt, la micul dejun.
Hrisca se poate folosi drept garnitura la preparatele de carne. Cand se cumpara, se alege hrisca verde, deoarece aceasta e starea ei cruda. Cand e maro, ea este prajita si saraca in substante nutritive.
Faina de hrisca este de obicei alba. Daca raman tarate, culoarea este maronie.
Faina de hrisca poate inlocui faina de grau. Ea are calitatea fainii de grau integrale. Cu ea se ingroasa supele si sosurile.
Boabele se pastreaza in borcane bine inchise, in loc uscat, pentru un an. Faina se pastreaza cateva luni la rece, in frigider.
Frunzele si florile de hrisca se consuma sub forma de ceai, foarte placut la gust.
Mierea obtinuta din polenul florilor de hrisca este inchisa la culoare si inlocuieste cu succes zaharul.
Indicatii Hrisca numita "graul fara gluten" este buna pentru persoanele intolerante la gluten.
Hrisca tine sub control glicemia, scade nivelul colesterolului si reduce excesul de apa din corp.
Amestecul de hrisca si iaurt, lasat la fermentat peste noapte, este bun pentru diabetici.
Hrisca este mai bogata in fibre decat orezul brun. In dietele vegetariene, hrisca este un excelent subsitut al carnii. Lignanii din hrisca sunt substante care previn cancerul de san si dezechilibrele hormonale.
Bogata in vitamina P, ea previne gastrita si ulcerul.
Deoarece contine putine calorii, hrisca e buna in dietele pentru scaderea in greutate.
Prin continutul de magneziu, ea ajuta la scaderea tensiunii arteriale. Consumata 6 zile pe saptamana, hrisca reduce procesul de arteroscleroza.
Ea este un aliment recomandat femeilor care intra la menopauza.
Hrisca contine multa vitamina K si,astfel,combate hemoragiile.
Prajitura din biscuiti in straturi
INGREDIENTE 1 pachet unt, 6 linguri zahar, 1 lingurita de faina, 2 linguri lapte, 2 linguri cacao, 5 linguri nuca macinata, esenta rom, biscuiti.
PREPARARE Untul, zaharul, faina, laptele si cacaua se pun pe foc mic si se amesteca continuu pana incepe sa se ingroasa. Se ia de pe foc, se raceste 10 minute, apoi se incorporeaza nucile.
Biscuitii se inmoaie in lapte (sirop de zahar).
Pe un platou se asaza un strat de biscuiti, un strat de crema, un strat de biscuiti, un strat de crema. Se orneaza cu nuca de cocos.
Truc Cremele preparate la cald sunt gata, cand nu curg de pe furculita.
PREPARARE Untul, zaharul, faina, laptele si cacaua se pun pe foc mic si se amesteca continuu pana incepe sa se ingroasa. Se ia de pe foc, se raceste 10 minute, apoi se incorporeaza nucile.
Biscuitii se inmoaie in lapte (sirop de zahar).
Pe un platou se asaza un strat de biscuiti, un strat de crema, un strat de biscuiti, un strat de crema. Se orneaza cu nuca de cocos.
Truc Cremele preparate la cald sunt gata, cand nu curg de pe furculita.
Rosii kumato
Rosiile kumato sunt originare din insulele Galapagos. Aceasta specie pe cale de disparitie a fost incrucisata succesv cu alte specii. Astfel, kumato sunt obtinute pe cale naturala si nu au suferit nici o modificare genetica.
Aspect Rosiile kumato se cultiva in Belgia, Turcia si Canada. Ele sunt suculente si ferme la atingere.
Culoare variaza de la maro inchis la verde dechis. Cand este verde, rosia este crocanta si gustoasa. Cand capata culoare rosie inchisa, ea este putin moale si suculenta si este buna pentru gatit.
Rosiile kumato de culoare maro sunt ideale pentru salate si sandwisuri.
Aceste rosii au diametru de 5-6 cm si greutate intre 80-120 g. Coaja este neteda si fara crapaturi.
Rosiile se coc de la interior la exterior.
Gustul rosiilor kumato este unic, intens, diferit de cel al rosiei. Ele sunt mai dulci decat rosiile obisnuite si usor mai acide.
. Ea se coace de la interior spre exterior.
Indicatii Rosiile kumato au un nivel ridicat de fructoza. Ele sunt bogate in vitamina C, fibre si acid folic. Ele contin mai multe substante nutritive si antioxidanti decat rosiile obisnuite.
Antitsianina care da culoarea intunecata este o buna protectie impotriva bolilor de inima si impotriva cancerului.
Aspect Rosiile kumato se cultiva in Belgia, Turcia si Canada. Ele sunt suculente si ferme la atingere.
Culoare variaza de la maro inchis la verde dechis. Cand este verde, rosia este crocanta si gustoasa. Cand capata culoare rosie inchisa, ea este putin moale si suculenta si este buna pentru gatit.
Rosiile kumato de culoare maro sunt ideale pentru salate si sandwisuri.
Aceste rosii au diametru de 5-6 cm si greutate intre 80-120 g. Coaja este neteda si fara crapaturi.
Rosiile se coc de la interior la exterior.
Gustul rosiilor kumato este unic, intens, diferit de cel al rosiei. Ele sunt mai dulci decat rosiile obisnuite si usor mai acide.
. Ea se coace de la interior spre exterior.
Indicatii Rosiile kumato au un nivel ridicat de fructoza. Ele sunt bogate in vitamina C, fibre si acid folic. Ele contin mai multe substante nutritive si antioxidanti decat rosiile obisnuite.
Antitsianina care da culoarea intunecata este o buna protectie impotriva bolilor de inima si impotriva cancerului.
Salata de ridichii negre
INGREDIENTE 1/2 kg ridichi negre, 100g masline fara samburi, otet, ulei, sare.
PREPARARE Ridichiile se curata de coaja, se spala si se rad. Se sareaza, se amesteca bine si se lasa o ora .Ridichiile rase se spala sub jet de apa, se storc bine si se pun pe platou.
Se amesteca cu ulei si otet. Salata se garniseste cu masline sau felii de oua fierte.
PREPARARE Ridichiile se curata de coaja, se spala si se rad. Se sareaza, se amesteca bine si se lasa o ora .Ridichiile rase se spala sub jet de apa, se storc bine si se pun pe platou.
Se amesteca cu ulei si otet. Salata se garniseste cu masline sau felii de oua fierte.
Caju
Denumiri: ”merey”, ”maranon”.
Acaju, cunoscut sub numele de mahon este originar din Brazilia si a fost raspandit in tarile tropicale.
Aspect Caju sunt semintele unui arbore tropical vesnic verde. El se inrudeste cu mango si fistic.
Fructele acestui arbore sunt de culoare portocaliu-rosie si sunt parfumate. Ele au forma de para, iar la baza sta o nuca de caju, de culoare gri. Nucile caju au un gust dulceag si putin uleioase.
Fiecare nuca are doua jumatati egale, cu varfurile ascutite si curbate, sub forma de rinichi sau fasole.
Nuca e invelita in coaja tare cu doua straturi. Intre straturi se afla o substanta foarte caustica, un iritant puternic al pielii. Substanta este eliminata in procesele de prajire si decojire.
De aceea, caju nu se vinde niciodata in coaja.
Mod de folosire Fructele sunt perisabile si dupa 24 de ore de la cules, fermenteaza.
Fructele se transforma in suc, jeleuri si gemuri.
Ele se consuma proaspete sau uscate sau conservate in sirop.
Semintele caju se folosesc in bucataria indiana, in mancarurile de pui. In bucataria asiatica si braziliana, caju este ingredientul multor preparate si salate. Nu trebuie sa lipseasca din alimentatia vegetarienilor, deoarece 100 g de caju au 18 g de proteine.
Vegetarienii fac din nucile caju : branza, faina, unt si lapte.
Foarte bune sunt prajiturile si inghetatele presarate cu caju macinat.
De putin timp, semintele caju au devenit cunoscute la noi. Ele se consuma sarate sau indulcite, avand un gust placut de alune.
Indicatii Nucile caju contin calciu, fier si vitamina B1 mai mult decat avocado si bananele. Prin cantitatea mare de calciu, ele previn osteoporoza sau alte boli osoase. 100g de caju contin 18 proteine. Pentru vegani, nu ar trebui sa lipseasca, ele fiind o sursa buna de proteine.
Prin prezenta seleniului si a fosforului, caju elimina obosela si ajuta la o mai buna concentrare.
Semintele caju contin un aminoacid, triptofan, care imbunatateste starea de spirit si somnul si reduce depresia. Oamenii de stiinta spun ca acest compus se comporta la fel de bine ca antidepresivele. Doi pumni de nuci au 1000-2000 mg de triptofan.
Caju contine si magneziu care intareste oasele si ajuta la sanatatea psihicului nostru.
75% din grasimile continute de aceste nuci sunt grasimi sanatoase, care reduc colesterolul rau.
Atioxidantii si continutul ridicat de cupru lupta cu un numar mare de tipuri de cancer, printre care, cancerul de colon.
Acaju, cunoscut sub numele de mahon este originar din Brazilia si a fost raspandit in tarile tropicale.
Aspect Caju sunt semintele unui arbore tropical vesnic verde. El se inrudeste cu mango si fistic.
Fructele acestui arbore sunt de culoare portocaliu-rosie si sunt parfumate. Ele au forma de para, iar la baza sta o nuca de caju, de culoare gri. Nucile caju au un gust dulceag si putin uleioase.
Fiecare nuca are doua jumatati egale, cu varfurile ascutite si curbate, sub forma de rinichi sau fasole.
Nuca e invelita in coaja tare cu doua straturi. Intre straturi se afla o substanta foarte caustica, un iritant puternic al pielii. Substanta este eliminata in procesele de prajire si decojire.
De aceea, caju nu se vinde niciodata in coaja.
Mod de folosire Fructele sunt perisabile si dupa 24 de ore de la cules, fermenteaza.
Fructele se transforma in suc, jeleuri si gemuri.
Ele se consuma proaspete sau uscate sau conservate in sirop.
Semintele caju se folosesc in bucataria indiana, in mancarurile de pui. In bucataria asiatica si braziliana, caju este ingredientul multor preparate si salate. Nu trebuie sa lipseasca din alimentatia vegetarienilor, deoarece 100 g de caju au 18 g de proteine.
Vegetarienii fac din nucile caju : branza, faina, unt si lapte.
Foarte bune sunt prajiturile si inghetatele presarate cu caju macinat.
De putin timp, semintele caju au devenit cunoscute la noi. Ele se consuma sarate sau indulcite, avand un gust placut de alune.
Indicatii Nucile caju contin calciu, fier si vitamina B1 mai mult decat avocado si bananele. Prin cantitatea mare de calciu, ele previn osteoporoza sau alte boli osoase. 100g de caju contin 18 proteine. Pentru vegani, nu ar trebui sa lipseasca, ele fiind o sursa buna de proteine.
Prin prezenta seleniului si a fosforului, caju elimina obosela si ajuta la o mai buna concentrare.
Semintele caju contin un aminoacid, triptofan, care imbunatateste starea de spirit si somnul si reduce depresia. Oamenii de stiinta spun ca acest compus se comporta la fel de bine ca antidepresivele. Doi pumni de nuci au 1000-2000 mg de triptofan.
Caju contine si magneziu care intareste oasele si ajuta la sanatatea psihicului nostru.
75% din grasimile continute de aceste nuci sunt grasimi sanatoase, care reduc colesterolul rau.
Atioxidantii si continutul ridicat de cupru lupta cu un numar mare de tipuri de cancer, printre care, cancerul de colon.
Cartofii Vitellote
Denumiri: "Negresse", "trufe de China".
Cartofii Vitellote sunt originari din Peru si Bolivia. In 1850 au fost cultivati in Franta, ca o delicatesa.
Aspect Tuberculii sunt lungi si ovali. Coaja lor este albastru-violet inchisa, datorita unui pigment natural. Ea este groasa si, de aceea, acesti cartofi se pastreaza foarte bine.
Miezul e violet. Aroma cartofilor vitellote este delicioasa, de castane.
Mod de folosire Cartofii preparati au o culoare violet inchisa, iat apa in care au fiert este verde- turcoaz.
Cartofii Vitellote se prepara fierti, prajiti, sub forma de piure sau chipsuri.
Fierti, ei se amesteca cu ceapa, masline, patrunjel, sare. Se stropesc cu zeama de lamaie si, astfel, cartofii capata o culoare mai luminoasa, mai mult spre rosu decat spre mov.
Trebuie sa avem mare atentie, deoarece pateaza mainile si imbracamintea.
Indicatii Cartofii Vitellote sunt bogati in antioxidanti datorita pigmentului natural. Ei contin fier si potasiu.
Consumul lor ajuta in diabet, boala Parkinson si boli de inima.
Unii cercetatori considera ca acesti cartofi sunt mai sanatosi decat cartofii albi.
Cartofii Vitellote sunt originari din Peru si Bolivia. In 1850 au fost cultivati in Franta, ca o delicatesa.
Aspect Tuberculii sunt lungi si ovali. Coaja lor este albastru-violet inchisa, datorita unui pigment natural. Ea este groasa si, de aceea, acesti cartofi se pastreaza foarte bine.
Miezul e violet. Aroma cartofilor vitellote este delicioasa, de castane.
Mod de folosire Cartofii preparati au o culoare violet inchisa, iat apa in care au fiert este verde- turcoaz.
Cartofii Vitellote se prepara fierti, prajiti, sub forma de piure sau chipsuri.
Fierti, ei se amesteca cu ceapa, masline, patrunjel, sare. Se stropesc cu zeama de lamaie si, astfel, cartofii capata o culoare mai luminoasa, mai mult spre rosu decat spre mov.
Trebuie sa avem mare atentie, deoarece pateaza mainile si imbracamintea.
Indicatii Cartofii Vitellote sunt bogati in antioxidanti datorita pigmentului natural. Ei contin fier si potasiu.
Consumul lor ajuta in diabet, boala Parkinson si boli de inima.
Unii cercetatori considera ca acesti cartofi sunt mai sanatosi decat cartofii albi.
Telemea de vaca
INGREDIENTE 6 l lapte, 1 pastila cheag ( se gaseste la farmacia veterinara ).
PREPARARE M-am inspirat din mai multe retete de pe net si dintr-o reteta din revista " Practic in bucatarie
Se incalzeste laptele pana devine caldut. Se adauga pastila de cheag, se amesteca si se agita laptele cu polonicul 1-2 minute.
Se lasa nemiscat pana a doua zi, dimineata. Continutul se toarna intr-un saculet de panza si se asaza intre doua funduri de lemn cu o greutate nu prea mare deasupra.
Dupa ce s-a scurs de apa, 5-6 ore, se taie cu atentie bucati groase care se presara cu sare grunjoasa pe toate partile. Se lasa telemeaua sa stea intr-un vas, pana a doua zi,
Feliile de branza se pun intr-un borcan, peste care se toarna saramura rece, facuta dintr-o lingura de sare grunjoasa la un litru de apa. Se lasa asa 24 de ore.
Bucatile de branza se scot din saramura si se asaza in alt borcan. Nu se mai toarna nimic pentru ca branza isi mai lasa zeama. Telemeaua se da la rece, la frigider.
Truc De la farmacie mi s-a spus ca pastila pentru cheag este folosita la 50 litri de lapte. Va asigur ca mai mult de 6-7 litri de lapte nu incheaga.
Eu am obtinut 1kg de telemea.
Zerul ramas de la scursul branzei l-am dat in cateva clocote. L-am lasat sa se racoreasca putin, apoi l-am pus in tifon, la scurs. Astfel, am obtinut putina urda.
PREPARARE M-am inspirat din mai multe retete de pe net si dintr-o reteta din revista " Practic in bucatarie
Se incalzeste laptele pana devine caldut. Se adauga pastila de cheag, se amesteca si se agita laptele cu polonicul 1-2 minute.
Se lasa nemiscat pana a doua zi, dimineata. Continutul se toarna intr-un saculet de panza si se asaza intre doua funduri de lemn cu o greutate nu prea mare deasupra.
Dupa ce s-a scurs de apa, 5-6 ore, se taie cu atentie bucati groase care se presara cu sare grunjoasa pe toate partile. Se lasa telemeaua sa stea intr-un vas, pana a doua zi,
Feliile de branza se pun intr-un borcan, peste care se toarna saramura rece, facuta dintr-o lingura de sare grunjoasa la un litru de apa. Se lasa asa 24 de ore.
Bucatile de branza se scot din saramura si se asaza in alt borcan. Nu se mai toarna nimic pentru ca branza isi mai lasa zeama. Telemeaua se da la rece, la frigider.
Truc De la farmacie mi s-a spus ca pastila pentru cheag este folosita la 50 litri de lapte. Va asigur ca mai mult de 6-7 litri de lapte nu incheaga.
Eu am obtinut 1kg de telemea.
Zerul ramas de la scursul branzei l-am dat in cateva clocote. L-am lasat sa se racoreasca putin, apoi l-am pus in tifon, la scurs. Astfel, am obtinut putina urda.
Nucile braziliene
Ele sunt fructele unui copac gigantic care creste in padurile amazoniene.
Aspect Copacul poate atinge inaltimea de 40-50 m. El traieste intre 500-600 de ani. Nuca braziliana are o forma alungita. In interiorul se afla 10-12 seminte pe care noi le numim nuci.
Ea seamana cu nuca de cocos ca dimensiune si greutate de pana la 2 kg.
Mod de folosire Datorita gustului bogat, nucile braziliene pot substitui nucile de Macadamia sau nucile de cocos.
Ele se gasesc in magazine decorticate. Continutul mare de grasimi pune probleme in pastrarea lor. Se tin la rece, deoarece rancezesc usor. Se mananca crude. Nucile braziliene se pot folosi in prepararea fursecurilor, cozonacilor, prajiturilor.
Indicatii Aceste nuci sunt una din cele mai mari surse de seleniu. Acest mineral lipseste din alimentatia noastra. Lipsa de seleniu duce la risc crescut in cazul bolilor cardiovasculare si a cancerului, indeosebi, cancerul de prostata. Pentru sanatatea inimii se consuma nuci crude de 2-3 ori pe saptamana. Se spune ca reduce colesterolul mai mult decat o fac medicamentele.
Aminoacidul arginina face arterele mai flexibile si impiedica formarea cheagurilor de sange.
Seleniu este vital pentru fertilitatea la barbati si femei. Persoanele stresate si bolnavii cronici au nevoie de un aport constant de seleniu. O singura nuca contine mai mult seleniu decat doza de seleniu recomandata.
Nucile braziliene sunt benefice pentru vegetarieni, datorita proteinelor naturale, care inlocuiesc proteinele animale. Ele au valoare calorica ridicata. 100 g contin 680 de calorii.
Consumul de nuci braziliene ajuta la la buna functionare a glandei tiroide.
Contraindicatii Consumul mare de nuci braziliene duce la oboseala si creeaza probleme de stomac, din cauza cantitatii mari de seleniu continut de acestea.
Aspect Copacul poate atinge inaltimea de 40-50 m. El traieste intre 500-600 de ani. Nuca braziliana are o forma alungita. In interiorul se afla 10-12 seminte pe care noi le numim nuci.
Ea seamana cu nuca de cocos ca dimensiune si greutate de pana la 2 kg.
Mod de folosire Datorita gustului bogat, nucile braziliene pot substitui nucile de Macadamia sau nucile de cocos.
Ele se gasesc in magazine decorticate. Continutul mare de grasimi pune probleme in pastrarea lor. Se tin la rece, deoarece rancezesc usor. Se mananca crude. Nucile braziliene se pot folosi in prepararea fursecurilor, cozonacilor, prajiturilor.
Indicatii Aceste nuci sunt una din cele mai mari surse de seleniu. Acest mineral lipseste din alimentatia noastra. Lipsa de seleniu duce la risc crescut in cazul bolilor cardiovasculare si a cancerului, indeosebi, cancerul de prostata. Pentru sanatatea inimii se consuma nuci crude de 2-3 ori pe saptamana. Se spune ca reduce colesterolul mai mult decat o fac medicamentele.
Aminoacidul arginina face arterele mai flexibile si impiedica formarea cheagurilor de sange.
Seleniu este vital pentru fertilitatea la barbati si femei. Persoanele stresate si bolnavii cronici au nevoie de un aport constant de seleniu. O singura nuca contine mai mult seleniu decat doza de seleniu recomandata.
Nucile braziliene sunt benefice pentru vegetarieni, datorita proteinelor naturale, care inlocuiesc proteinele animale. Ele au valoare calorica ridicata. 100 g contin 680 de calorii.
Consumul de nuci braziliene ajuta la la buna functionare a glandei tiroide.
Contraindicatii Consumul mare de nuci braziliene duce la oboseala si creeaza probleme de stomac, din cauza cantitatii mari de seleniu continut de acestea.
Salata de ciuperci cu maioneza
INGREDIENTE 500g ciuperci proaspete, 5-6 linguri maioneza, 2 linguri smantana, marar proaspat, sare, piper, oregano.
PREPARARE Se curata ciupercile, se spala si se toaca marunt. Se fierb in apa cu sare 30 de minute.
Ciupercile se scurg foarte bine. Cand s-au racit, ele se amesteca cu maioneza, smantana, marar tocat fin si se condimenteaza. Salata se da la rece pana se serveste.
Truc Maioneza devine mai usoara si mai subtire daca se adauga 1-2 linguri de smantana.
PREPARARE Se curata ciupercile, se spala si se toaca marunt. Se fierb in apa cu sare 30 de minute.
Ciupercile se scurg foarte bine. Cand s-au racit, ele se amesteca cu maioneza, smantana, marar tocat fin si se condimenteaza. Salata se da la rece pana se serveste.
Truc Maioneza devine mai usoara si mai subtire daca se adauga 1-2 linguri de smantana.
Nucile pecan
Nucile pecan sunt originare din America de Nord.
Aspect Ele sunt o ruda indepartata a nucului. Ele au o coaja subtire si neteda, dar foarte tare, de culoare bruna. Sub coaja se afla 2 mieji lipiti.
Aroma lor seamana cu a nucii obisnuite. Gustul este putin mai dulce si mai aromat.
Mod de folosire Nucile pecan sunt un ingredient de baza in retetele americane de prajituri, placinte, creme, salate de fructe Se mananca crude sau prajite.
Indicatii Nucile pecan sunt bogate in grasimi nesaturate care reduc colesterolul in sange. Deoarece sunt bogate in zinc, nucile pecan intaresc sistemul imunitar, previn sindromul Alzheimer si boala Parkinson.
Nucile bogate in magneziu, un mineral cu efect antiinflamator, ajuta dezvoltarea muschilor si sanatatea sistemului nervos
Studiile recente arata ca este o legatura intre acizii grasi nesaturati si prevenirea dezvoltarii celulelor canceroase, in special, in cancerul de san.
Vitaminele din grupul B, continute de nucile pecan, ajuta la buna functionare a sistemului nervos.
Aspect Ele sunt o ruda indepartata a nucului. Ele au o coaja subtire si neteda, dar foarte tare, de culoare bruna. Sub coaja se afla 2 mieji lipiti.
Aroma lor seamana cu a nucii obisnuite. Gustul este putin mai dulce si mai aromat.
Mod de folosire Nucile pecan sunt un ingredient de baza in retetele americane de prajituri, placinte, creme, salate de fructe Se mananca crude sau prajite.
Indicatii Nucile pecan sunt bogate in grasimi nesaturate care reduc colesterolul in sange. Deoarece sunt bogate in zinc, nucile pecan intaresc sistemul imunitar, previn sindromul Alzheimer si boala Parkinson.
Nucile bogate in magneziu, un mineral cu efect antiinflamator, ajuta dezvoltarea muschilor si sanatatea sistemului nervos
Studiile recente arata ca este o legatura intre acizii grasi nesaturati si prevenirea dezvoltarii celulelor canceroase, in special, in cancerul de san.
Vitaminele din grupul B, continute de nucile pecan, ajuta la buna functionare a sistemului nervos.
Maioneza fara oua
INGREDIENTE 1 pahar lapte, 2 pahare ulei, zeama de la o lamaie, 1 lingurita mustar, sare dupa gust.
PREPARARE Am incercat aceasta reteta de pe net si a iesit foarte buna. Va o recomand !
In cana blenderului se toarna laptele si uleiul Se pune blenderul si se mixeaza 2 minute fara a-l ridica. Apoi, se ridica incet si se incorporeaza de jos in sus uleiul si laptele. Cand incepe sa se ingroase, se toarna sucul de lamaie si se mixeaza.
La sfarsit, se adauga mustarul si sarea.
Truc Pentru mai mult suc, lamaia se lasa 10 minute, in apa calda.
PREPARARE Am incercat aceasta reteta de pe net si a iesit foarte buna. Va o recomand !
In cana blenderului se toarna laptele si uleiul Se pune blenderul si se mixeaza 2 minute fara a-l ridica. Apoi, se ridica incet si se incorporeaza de jos in sus uleiul si laptele. Cand incepe sa se ingroase, se toarna sucul de lamaie si se mixeaza.
La sfarsit, se adauga mustarul si sarea.
Truc Pentru mai mult suc, lamaia se lasa 10 minute, in apa calda.
Nucile Macadamia
Aceste nuci sunt numite astfel, dupa numele botanistului John Macadam, primul care a descris copacul si fructele lui.
Sunt originare din Australia care este cel mai mare producator de nuci din lume.
Aspect Aceste nuci sunt fructele unui copac tropical. In prezent, se cultiva in SUA, Africa de sud si in zona mediteraneeana. Fructele cresc in ciorchini, ca strugurii.
Nucile Macadamia sunt acoperite de un invelis fibros. Ele au coaja maronie in interiorul careia se afla miezul alb-crem. Coaja e dura si e greu de spart. Pentru a se indeparta coaja tare, se folosesc masini automatizate. Arborele ajunge la maturitate dupa 7-8 ani. Din aceste motive, nucile Macadamia sunt scumpe.
Nucile Macadamia sunt cele mai fine nuci, datorita aromei si culorii ei ca a untului. Ele sunt dulci, cu o consistenta cremoasa, untoasa.
Mod de folosire Ele se pot consuma crude sau prajite in ulei. Prajite, nucile devin crocante si gustul lor seamana cu nuca de cocos.
Nucile de Macadamia sunt utilizate la prepararea prajiturilor, inghetatelor, salatelor si a bomboanelor de ciocolata.
Indicatii Nucile Macadamia au cel mai ridicat continut de grasimi nesaturate dintre toate nucile. Ele au un continut de pana la 80% ulei si 4% zahar. Fiind bogate in grasimi, ele dau senzatia de satietate.
100g de nuci contin 700 de calorii.
Aceste grasimi reduc nivelul colesterolului in sange si protejeaza organismul impotriva atacurilor vascular-cerebrale.
Deoarece contin proteine si minerale, nucile Macadamia sunt recomandate in diete. Nu se consums mai mult decat 40-50g pe zi.
In urma cercetarilor efectuate, aceste nuci contin un acid palmitoleic cu rol benefic asupra metabolismului si longevitatii. Este o substanta rara pe care uleiul de masline o mai contine.
Contraindicatii Nucile Macadamia sunt toxice pentru caini.
Sunt originare din Australia care este cel mai mare producator de nuci din lume.
Aspect Aceste nuci sunt fructele unui copac tropical. In prezent, se cultiva in SUA, Africa de sud si in zona mediteraneeana. Fructele cresc in ciorchini, ca strugurii.
Nucile Macadamia sunt acoperite de un invelis fibros. Ele au coaja maronie in interiorul careia se afla miezul alb-crem. Coaja e dura si e greu de spart. Pentru a se indeparta coaja tare, se folosesc masini automatizate. Arborele ajunge la maturitate dupa 7-8 ani. Din aceste motive, nucile Macadamia sunt scumpe.
Nucile Macadamia sunt cele mai fine nuci, datorita aromei si culorii ei ca a untului. Ele sunt dulci, cu o consistenta cremoasa, untoasa.
Mod de folosire Ele se pot consuma crude sau prajite in ulei. Prajite, nucile devin crocante si gustul lor seamana cu nuca de cocos.
Nucile de Macadamia sunt utilizate la prepararea prajiturilor, inghetatelor, salatelor si a bomboanelor de ciocolata.
Indicatii Nucile Macadamia au cel mai ridicat continut de grasimi nesaturate dintre toate nucile. Ele au un continut de pana la 80% ulei si 4% zahar. Fiind bogate in grasimi, ele dau senzatia de satietate.
100g de nuci contin 700 de calorii.
Aceste grasimi reduc nivelul colesterolului in sange si protejeaza organismul impotriva atacurilor vascular-cerebrale.
Deoarece contin proteine si minerale, nucile Macadamia sunt recomandate in diete. Nu se consums mai mult decat 40-50g pe zi.
In urma cercetarilor efectuate, aceste nuci contin un acid palmitoleic cu rol benefic asupra metabolismului si longevitatii. Este o substanta rara pe care uleiul de masline o mai contine.
Contraindicatii Nucile Macadamia sunt toxice pentru caini.
Wasabi
Denumire: "hrean japonez"
El creste spontan in Japonia.
Aspect Astazi el se cultiva in Brazilia, SUA,Canada. Deoarece este dificil de cultivat, wasabi este considerat o delicatesa destul de scumpa.
Wasabi face parte din familia Cruciferae care cuprinde: conopida, broccoli, varza si hreanul european.
Gustul lui picant e mai puternic decat al ardeiului iute sau al mustarului iute. El este mult mai picant si mai putin amar decat hreanul european.
Wasabi irita caile nazale, dar gustul lui dispare repede.
Mod de folosire Wasabi este foarte apreciat in bucataria japoneza, fiind un condiment de baza.
Rizomul se foloseste crud sau prelucrat sub forma de pasta.
In Europa se gaseste sub forma de pudra sau pasta la tuburi.
In bucataria japoneza, wasabi ras se presara pe legume prajite, servite ca aperitiv.
Legumele fierte sau prajite se servesc cu wasabi ras amestecat cu sos de soia. Gustul hreanului japonez ras se pierde repede. De aceea, se prepara cu cateva minute inainte de a se consuma.
Din wasabi se face o pasta verde care se intinde peste preparatul "sushi".
In bucataria japoneza se utilizeaza si frunzele care au iuteala radacinii. Ele se mureaza, peste noapte, in otet cu sare sau se fierb si se sevesc cu sos de soia. Frunzele decoreaza preparatele culinare.
In combinatie cu maioneza, wasabi ras condimenteaza preparatele de oua sau carnea rece.
Fiind scump, el se inlocuieste cu imitatii din hrean obisnuit, seminte de mustar si un colorant alimentar verde.
Indicatii Wasabi este un stimulator al poftei de mancare.
In Japonia, el este recunoscut pentru continutul bogat in vitamina C. Alaturi de broccoli si varza, wasabi contine compusi chimici care imbunatatesc sanatatea ficatului.
El creste spontan in Japonia.
Aspect Astazi el se cultiva in Brazilia, SUA,Canada. Deoarece este dificil de cultivat, wasabi este considerat o delicatesa destul de scumpa.
Wasabi face parte din familia Cruciferae care cuprinde: conopida, broccoli, varza si hreanul european.
Gustul lui picant e mai puternic decat al ardeiului iute sau al mustarului iute. El este mult mai picant si mai putin amar decat hreanul european.
Wasabi irita caile nazale, dar gustul lui dispare repede.
Mod de folosire Wasabi este foarte apreciat in bucataria japoneza, fiind un condiment de baza.
Rizomul se foloseste crud sau prelucrat sub forma de pasta.
In Europa se gaseste sub forma de pudra sau pasta la tuburi.
In bucataria japoneza, wasabi ras se presara pe legume prajite, servite ca aperitiv.
Legumele fierte sau prajite se servesc cu wasabi ras amestecat cu sos de soia. Gustul hreanului japonez ras se pierde repede. De aceea, se prepara cu cateva minute inainte de a se consuma.
Din wasabi se face o pasta verde care se intinde peste preparatul "sushi".
In bucataria japoneza se utilizeaza si frunzele care au iuteala radacinii. Ele se mureaza, peste noapte, in otet cu sare sau se fierb si se sevesc cu sos de soia. Frunzele decoreaza preparatele culinare.
In combinatie cu maioneza, wasabi ras condimenteaza preparatele de oua sau carnea rece.
Fiind scump, el se inlocuieste cu imitatii din hrean obisnuit, seminte de mustar si un colorant alimentar verde.
Indicatii Wasabi este un stimulator al poftei de mancare.
In Japonia, el este recunoscut pentru continutul bogat in vitamina C. Alaturi de broccoli si varza, wasabi contine compusi chimici care imbunatatesc sanatatea ficatului.
Guarana
Denumire : "fructul tineretii"
Guarana este originara din Brazilia si America Centrala.
Aspect Guarana face parte din familia artarului. Fructele asezate in grupuri cresc pe un arbust mic din padurea tropicala.
Fructele de guarana sunt de dimensiunea unui bob de cafea. Ele pot fi rotunde, ovale sau in forma de para.
Coaja e subtire, galbuie, uneori cu nuante rosii sau roz. La coacere, fructul se deschide. Apare un val subtire de pulpa alba care acopera partial o samanta neagra, moale, semanand foarte bine cu globul ocular.
Gustul este dulce-acrisor.
Guaranele necoapte sunt verzi, cu pulpa cleioasa si foarte acre.
Intreg fructul este comestibil.
Mod de folosire Guarana se consuma proaspata ca atare sau cu inghetata sau iaurt.
Fructele se adauga in salate de fructe combinate cu banane.
Fructele intregi presarate cu zahar se asaza in pungi si se congeleaza.
Ele se pot pastra proaspete doua zile, la frigider. Aceste fructe erau folosite de triburile indigene pentru energie si forta. Membrii triburilor vanau zile la rand, dupa ce mancau semintele.
Semintele se usuca, se macina si se utilizeaza la prepararea celebrei bauturi "Guarana envigorating".
Aceasta pulbere da sucurilor de fructe o portie de energie suplimentara.
Din guaranele deshidratate se face o pudra care are aceeasi intrebuintare ca pudra de cacao si cafea care aromatizeaza inghetatele, dulciurile si sucurile.
Indicatii Coaja de guarana are mai multa vitamina C decat se gaseste in miezul de portocala.
Semintele contin de doua ori mai multa cofeina decat boabele de cafea.
Intreg fructul, de la coaja la seminte, contine fibre care scad colesterolul.
Extractul din seminte scade pofta de mancare si are o actiune energizanta asupra organismului.
Guarana contine doua substante (teobromina si teofilina) care se gasesc in ciocolata si asigura o stare psihica buna in curele de slabire.
Contraindicatii Datorita continutului ridicat de cofeina, nu este recomandata persoanelor cu boli de inima, hipertensive sau cu diabet.
Guarana este originara din Brazilia si America Centrala.
Aspect Guarana face parte din familia artarului. Fructele asezate in grupuri cresc pe un arbust mic din padurea tropicala.
Fructele de guarana sunt de dimensiunea unui bob de cafea. Ele pot fi rotunde, ovale sau in forma de para.
Coaja e subtire, galbuie, uneori cu nuante rosii sau roz. La coacere, fructul se deschide. Apare un val subtire de pulpa alba care acopera partial o samanta neagra, moale, semanand foarte bine cu globul ocular.
Gustul este dulce-acrisor.
Guaranele necoapte sunt verzi, cu pulpa cleioasa si foarte acre.
Intreg fructul este comestibil.
Mod de folosire Guarana se consuma proaspata ca atare sau cu inghetata sau iaurt.
Fructele se adauga in salate de fructe combinate cu banane.
Fructele intregi presarate cu zahar se asaza in pungi si se congeleaza.
Ele se pot pastra proaspete doua zile, la frigider. Aceste fructe erau folosite de triburile indigene pentru energie si forta. Membrii triburilor vanau zile la rand, dupa ce mancau semintele.
Semintele se usuca, se macina si se utilizeaza la prepararea celebrei bauturi "Guarana envigorating".
Aceasta pulbere da sucurilor de fructe o portie de energie suplimentara.
Din guaranele deshidratate se face o pudra care are aceeasi intrebuintare ca pudra de cacao si cafea care aromatizeaza inghetatele, dulciurile si sucurile.
Indicatii Coaja de guarana are mai multa vitamina C decat se gaseste in miezul de portocala.
Semintele contin de doua ori mai multa cofeina decat boabele de cafea.
Intreg fructul, de la coaja la seminte, contine fibre care scad colesterolul.
Extractul din seminte scade pofta de mancare si are o actiune energizanta asupra organismului.
Guarana contine doua substante (teobromina si teofilina) care se gasesc in ciocolata si asigura o stare psihica buna in curele de slabire.
Contraindicatii Datorita continutului ridicat de cofeina, nu este recomandata persoanelor cu boli de inima, hipertensive sau cu diabet.
Mangostan
Denumire stiintifica: Garcinia mangostana
Mangostanul este originar din India si Asia de Sud-Est. In prezent, se cultiva in Spania, Italia si California.
Se spune ca regina Victoria a oferit o recompensa de 100 de lire sterline persoanei, care ii va aduce acest fruct.
Aspect Ajuns la maturitate, fructul are o culoare rosie- portocalie la exterior, iar in interior este alb.
Pulpa este moale si suculenta, ca aceea a fructelor lychee. Ea contine 4-8 segmente triunghiulare cu 4-5 samburi mari. Coaja este amara si necomestibila. In schimb, pulpa este comestibila, cu o aroma dulce-amara si un gust de caramel. Fructul este mare cat o piersica. El are o codita galben-verzuie, bine conturata.
Mangostanul creste greu in alte zone decat cele tropicale. De aceea, este foarte scump.
Mod de folosire Fructele se pot consuma proaspete. Deoarece se pastreaza un timp scurt, ele se gasesc doar pe pietele locale.
Mangostanul se gaseste mai mult sub forma de suc si piure.
Fructele uscate la soare au un gust dulce.
Din coaja fructelor se face o pulbere, care amestecata cu un lichid, devine un condiment acru.
Sucul de mangostan foloseste fructul intreg si, astfel, isi pastreaza substantele nutritive.
Indicatii Denumit adesea "Regina fructelor" sau "Fructul lui Dumnezeu", mangostanul contine antioxidanti naturali care mentin imunitatea organismului si previn formarea celulelor canceroase.
El poate avaea si efect calmant asupra sistemului nervos.
Mangostanul este perfect pentru curele de slabire, deoarece sunt satioase.
Fiind astringent, mangostanul este utilizat in diaree, dezinterie, dar si la reducerea aciditatii stomacale.
Contraindicatii Mangostanul nu este recomandat diabeticilor, femeilor insarcinate si bolnavilor de Alzheimer.
Consumul, pe termen lung, al fructelor creeaza stari de greata si slabiciune.
Mangostanul este originar din India si Asia de Sud-Est. In prezent, se cultiva in Spania, Italia si California.
Se spune ca regina Victoria a oferit o recompensa de 100 de lire sterline persoanei, care ii va aduce acest fruct.
Aspect Ajuns la maturitate, fructul are o culoare rosie- portocalie la exterior, iar in interior este alb.
Pulpa este moale si suculenta, ca aceea a fructelor lychee. Ea contine 4-8 segmente triunghiulare cu 4-5 samburi mari. Coaja este amara si necomestibila. In schimb, pulpa este comestibila, cu o aroma dulce-amara si un gust de caramel. Fructul este mare cat o piersica. El are o codita galben-verzuie, bine conturata.
Mangostanul creste greu in alte zone decat cele tropicale. De aceea, este foarte scump.
Mod de folosire Fructele se pot consuma proaspete. Deoarece se pastreaza un timp scurt, ele se gasesc doar pe pietele locale.
Mangostanul se gaseste mai mult sub forma de suc si piure.
Fructele uscate la soare au un gust dulce.
Din coaja fructelor se face o pulbere, care amestecata cu un lichid, devine un condiment acru.
Sucul de mangostan foloseste fructul intreg si, astfel, isi pastreaza substantele nutritive.
Indicatii Denumit adesea "Regina fructelor" sau "Fructul lui Dumnezeu", mangostanul contine antioxidanti naturali care mentin imunitatea organismului si previn formarea celulelor canceroase.
El poate avaea si efect calmant asupra sistemului nervos.
Mangostanul este perfect pentru curele de slabire, deoarece sunt satioase.
Fiind astringent, mangostanul este utilizat in diaree, dezinterie, dar si la reducerea aciditatii stomacale.
Contraindicatii Mangostanul nu este recomandat diabeticilor, femeilor insarcinate si bolnavilor de Alzheimer.
Consumul, pe termen lung, al fructelor creeaza stari de greata si slabiciune.