Se cultiva in tarile Mediteranei, in Asia si India. Ea este originara din Persia, fiind cultivata acum 5000 de ani. Romanii au adus-o in Europa.
Se spune ca in pelegrinarile sale, alaturi de ucenici, Iisus manca fructe de rodiu.
Aspect Rodiul este spinos, inalt de 5m, cu frunze lucioase. Florile de culoare rosie sunt extraordinar de frumoase. Ele apar ca niste clopotei in varfurile tinere ale ramurilor. Astfel incat poate fi si o planta ornamentala. Rodia se mai numeste si granata. Rodia are forma apropiata de cea a marului si contine in jur de 600 de seminte. Acestea dau numele fructului : mar cu seminte (pome-granates ). Coaja este dura, de culoare maro-roscata spre rosie. Coaja inveleste semintele care sunt niste bobite rosii, zemoase, inconjurate de un strat gelatinos. Semintele si pulpa care le inconjoara, numita fruct fals, sunt comestibile. Le sunt fixate intr-o membrana alba, necomestibila. Rodiile coapte sunt mai grele si au o coaja stralucitoare.
Dupa continutul de acizi, rodiile pot fi dulci, semidulci sau acre.
Rodiile rezista mult, chiar doua saptamani. Pastrate in frigider, ele de pot pastra si doua luni.
Mod de folosire Trebuie mare atentie cand se curata rodia, deoarece pateaza. Ea se taie in doua. Cu o lingura de lemn se bate fiecare jumatate deasupra unui castron. Se mai poate proceda si altfel: se taie un capacel. Fructul se taie in felii ca portocala. Se scufunda in vas cu apa si se curata samburii de coaja groasa.
Pentru a obtine suc, rodia se rostogoleste cu mana, inainte si inapoi, pana se aude un pocnet. Astfel, pungutele pulpei, in care se afla zeama, s-au desfacut.
Se consuma samburii in stare proaspata pentru ca sunt bogati in fibre si nutrienti sau se prepara suc din ei. Pentru suc, rodia se stoarce ca lamaia, astfel pateaza si sar samburii. Sucul se poate pastra la frigider 2-3 zile. Sucul este astringent.
Fructul este mai putin acru, daca coaja arata usor stearsa, cu urme albe. Rodia este coapta si zemoasa cand suna metalic, la ciocanit. Fructul rosu este acru si se foloseste in salate.
Rodia se mai foloseste la prepararea jeleurilor, sosurilor sau a prajiturilor. Fructul poate acri mancarea sau marina carnea.
Indicatii Deoarece rodia contine potasiu,ea fortifica muschiul cardiac. Consumul a 200-300 ml de suc pe zi previne ingrosarea si ridigizarea arterelor. Vitamina C si antioxidantii aflati in rodie intaresc imunitatea, prevenind infectiile respiratorii.
Studiile au aratat ca sucul de rodie protejeaza ficatul si ajuta la regenerarea lui, dar incetineste si evolutia cancerului de prostata. In urma unor studii, se considera ca sucul de rodie este benefic in cazul barbatilor operati de cancer de prostata sau care au urmat un tratament cu radiatii.
Gargara cu suc de rodie ne scapa de raguseala. 100 ml de suc de rodie echivaleaza cu 16% din necesarul zilnic de vitamina C. Din acest motiv, e recomandat in diete si in tratarea diabetului.
Fibrele alimentare previn cancerul de colon si amelioreaza constipatia.
Cercetarile efectuate recent arata ca un singur pahar de suc de rodii consumat zilnic, timp de un an reduce colesterolul rau si diminueaza tensiunea arteriala, actionand ca o aspirina naturala.
Rodia este recomandata femeilor insarcinate, deoarece fructul protejeaza creierul fatului de unele afectiuni, ce ar putea sa apara din cauza circulatiei deficitare. Totodata previne nasterea prematura sau greutatea mica la nou-nascuti. Despartiturile in care se gasesc semintele seamana cu forma ovarului si a ovulelor sale. De aceea, rodia e considerata un fruct al fertilitatii.
Unele studii arata ca sucul de rodie si semintele de rodie ar putea opri cresterea tumorilor, datorita pigmentului rosu inchis care arata numarul mare de antioxidanti.
Semintele contin un compus care stabileste echilibrul hormonal in organism. In cazul durerilor menstruale este recomandat consumul de seminte de rodie.
Rodia lupta si impotriva anemiei, daca se consuma sucul de trei ori pe zi, timp de doua luni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu