Trufe

Aspect  Trufele sunt ciuperci salbatice subterane.
   Ele traiesc la radacinile alunului, fagului, mesteacanului, stejarului, la o adancime cuprinsa intre 10-40 de cm  Trufele se recolteaza cu caini dresati.
   In Europa se cultiva toamna cam 30 de soiuri, dar numai cateva trufe de iarna valoroase se obtin.
   Trufele sunt de trei feluri: trufe de vara, , trufe de iarna si trufe comune. In tara noastrase gasesc in padurile din Transilvania si pana in judetul Buzau.  Si la noi se cultiva trufele de vara si iarna. Ele au culoarea in functie de copacul sub umbra caruia se dezvolta. Daca  cresc sub un fag , ele au o culoare albicioasa. Daca se afla sub un stejar, culoarea este mai inchisa.
   Ele se recolteaza de la inceputul toamnei pana primavara.
   Trufele au forme rotunde, dar si neregulate, cu multe proeminente in functie de specie si de  terenul pe care se dezvolta.
   Cele mai rare trufe sunt trufa alba, trufa burgunda si trufa neagra de iarna.
   Trufele albe au un miros si gust mai puternic decat trufele negre. Se spune ca aroma trufei albe seamana cu aceea de nuci prajite.
   Trufa neagra este un tubercul acoperit cu un invelis brun-violaceu. La exterior, au niste negi, usor turtiti.
   De asemenea, se spune ca trufa neagra, de marimea unei nuci, poate aroma o camera intreaga.
   Aroma ei este un amestec de mosc, nuci si usturoi.
   Aceste ciuperci, fiind foarte rare, sunt foarte scumpe.
   Considerate aliment de lux, trufele se prepara in cele mai mari restaurante din lume. Ele se folosesc in mancaruri rafinate, la prepararea unor sosuri sau a unor branzeturi.  Feliile mici de trufe aromatizeaza diverse preparate, dandu-le un gust fin si parfumat.

Ceapa esalota

Denumiri: "arpagic", "ai salbatic", "ceapa blanda", "ceapa frantuzeasca", "ceapa mica", "bajma".
   Esalota este originara din Turcia. Ea se cultiva in Europa.
Aspect  Esalota seamana cu o ceapa in miniatura. Ea poate avea coaja galbena, rosie-maro, alba sau gri.
   Esalota  este rotunda sau lunguiata, cu coaja subtire. Ceapa esalota roz are un gust mai puternic decat ceapa maro si se foloseste in bucataria frantuzeasca. Ea este alungita ca forma.
Ceapa esalota  rotunda este si ea folosita in arta culinara, dar gustul ei este destul de iute. Miezul alb este suculent. Ea poate substitui ceapa si usturoiul.
   Esalota are o aroma mai usoara, iar gustul e difert de acela al cepei. Ea este mai aromata decat ceapa si mai putin iute decat usturoiul. Vara se foloseste ca ceapa verde, iar toamna se recolteaza bulbii. Bulbul de esalota are mai multi bulbi-frati, prinsi pe un disc. Astfel, esalota se dezvolta din bulbi, nu din seminte, asa cum se cultiva ceapa obisnuita.
   Ceapa esalota pe care o cumparam trebuie sa fie ferma, grea si sa aiba coaja uscata.
Mod de folosire  Ceapa esalota pote fi consumata cruda, fiarta, prajita si murata. Prin fierbere si prajire, ea emana o dulceata placuta. Cepele se fierb sau se prajesc intregi. Tulpinile verzi tocate se presara peste supe si legume fierte.
   3-4 cepe esalote echivaleaza cu o ceapa obisnuita medie.
   Ca si ceapa comuna, esalota se foloseste la prepararea pastelor, tocanei si pizzei.
   Cand se folosesc mai multe cepe, se pun, necuratate, in apa clocotita, timp de un minut. Se scurg, se clatesc cu apa rece, apoi se curata de coaja.
   Ceapa se poate servi caramelizata, drept garnitura la fripturi. Se prajeste in unt, se adauga zahar si se amesteca. Cand s-a rumenit, se amesteca cu sare, piper si otet. Se asaza intr-o tava si se da la cuptor 30 de minute, pana cepele devin fragede.
   Cepele esalote se pot mura. Se curata de coaja, se taie felii si se asaza in borcan. Se fierb otet, apa, zahar, boabe de piper si boabe de mustar, 2-3 minute. Se raceste lichidul si se toarna peste ceapa. Se pastreaza la frigider.
Indicatii  Esalota fiarta este mai digerabila decat ceapa comuna. Ea contine mai multi antioxidanti si minerale decat ceapa obisnuita.
   In general, ceapa este antibacteriana si antivirala.