Scorzonera


Scorzonera se cultiva in Europa centrala si de sud, in SUA si Asia.
Aspect  Aceasta leguma seamana cu un pastarnac subtire. Cand se cumpara, radacina trebuie sa fie ferma la atingere, bine dezvoltata. Se aleg radacini mijlocii, nici mari pentru ca sunt fibroase, nici subtiri pentru ca nu sunt carnoase. Scorzonera este de doua feluri: alba si neagra.
   Scorzonera alba este subtire si coaja este alba.
   Scorzonera neagra este cunoscuta sub mai multe denumiri:  "barba-caprei, "radacina de sarpe", "iarba viperei".
   Se credea de catre celti si germanici ca este eficace impotriva ciumei si a muscaturilor de sarpe. Radacina ei este mai groasa si seamana cu un morcov maro.
   Indiferent de culoarea cojii, interiorul lor este alb-crem.
   Unii considera ca scorzonera are gust de stridie, altii spun ca are gust de anghinare sau sparanghel
Mod de folosire  Tulpina curatata de coaja se taie cuburi si se adauga la supe. Taiata in cuburi si fiarta o jumatate de ora, se incorporeaza in piureul de cartofi, dandu-i un gust deosebit.
    Coaja se elimina inainte sau dupa fierbere. Scorzonera pateaza mainile daca se curata cruda. Deoarece radacina este si lipicioasa, se recomanda sa se decojeasca dupa fierbere (25 minute).
   Fiarta, scorzonera se serveste cu sos de mustar sau de smantana.
   Bucatile de radacina fierte se acopera cu aluat si se prajesc.
   Expusa la aer, scorzonera se decoloreaza. De aceea, se tine in apa cu otet sau suc de lamaie.
Indicatii  Scorzonera nu contine grasimi, iar continutul in sodiu este scazut. Ea este si o sursa foarte buna de fibre.
   Scorzonera este recomandata persoanelor epuizate fizic si psihic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu