Fenicul

Denumire  "chimenul dulce ", "anason dulce", "anason mare", "chimen dulce", "marar bulgaresc", "secara de gradina".
Aspect  Este putin cunoscut in bucataria romaneasca. Feniculul este originar din zona mediteraneeana. El seamana cu mararul. Feniculul creste mai incet decat mararul si este mai aromat decat acesta.  De la el se folosesc bulbul, frunzele si semintele. Bulbul alb are uneori nuante de verde deschis. Cand e crud, el e crocant si tare. La gust seamana cu telina. Bulbul se recolteaza in lunile iunie-septembrie, cand are dimensiunea unei mingi de tenis.  Semintele sunt ovale, alungite au un gust dulceag, puternic aromat, de mentol si anason.  La noi, se cultiva in sudul tarii.
Mod de folosire  Bulbul se consuma crud, dar si fiert in aburi sau marinat. Bogat in vitamina C si in saruri minerale, este utilizat in supe, ciorbe, mancaruri la cuptor, intocmai ca si telina. Se combina foarte bine cu preparatele din fructe de mare. Deosebit de gustos devine somonul afumat, daca e presarat cu frunze proaspete de fenicul. Frunzele de fenicul aromatizeaza salatele si mancarurile pe baza de carne. Feniculul taiat bucati mici  se amesteca cu iaurt si frunze de menta, formand un sos delicios pentru salate. Bulbul are o textura crocanta si un gust usor dulce.
   In multe parti ale lumii, oamenii mesteca fructele, dupa mesele principale. Astfel, este usurata digestia si eliminata respiratia urat mirositoare.
    Cand se cumpara, bulbul sa fie fraged si alb, fara pete maronii. Trebuie sa fie tare la pipait, cu miros de anason. Se aleg bulbii mai mici pentru ca sunt mai fragezi. Se pastreaza in punga gaurita, la frigider, pentru o perioada mai lunga.
   In bucataria asiatica, semintele intra in componenta unor condimente. In Italia, semintele se adauga in carnati si chiftele. Semintele lungi se adauga si in aluaturi.
Indicatii  Radacina consumata cruda este un remediu pentru buna functionare a ficatului, splinei si vezicii biliare.
   Din seminte se face ceai. In apa care fierbe se adauga 1-2 lingurite de seminte de fenicul si se lasa la infuzat. El se bea de catre pesoanele care au probleme cu vederea.
   Ceaiul de seminte ajuta la indepartarea gazelor si a colicilor abdominali si la stimularea secretiei lactate pentru tinerele mame. Medicii germani recomanda semintele pentru problemele digestive, dar si pentru sindromul colonului irtabil. Planta regleaza ciclul menstrual.

Lime

Denumire "Lamai verzi"

   Sunt originare din Brazilia.

Aspect  Limele au o forma rotunda. Coaja e subtire, de culoare verde sau verde- galbuie.

   Cand sunt coapte, limele sunt mai verzi si mai mici decat lamaile. Ele sunt mai acre si mai aromate.
   Desi e numita lamaie verde, nu e o varietate de lamaie clasica. Ea nu trebuie confundata cu limetta "lamaia dulce". Ea este mai acida si mai verde decat aceasta.

Mod de folosire  Fiind mai zemoase decat lamaile, limele se folosesc la prepararea cocktailurilor.

   Ele decoreaza prajiturile si se mai folosesc la marinarea carnii si a pestelui. Stoarce cateva picaturi de lime intr-un pahar cu bere blonda si vei obtine o bautura deosebita.
   Aceste lamai verzi se consuma ca suc, in salate, serbeturi, jeleuri, bomboane.

Indicatii  Sucul lor este indicat impotriva constipatiei. Peptina din pulpa fructului reduce colesterolul.
   Un pahar de apa calda cu sucul unei lamai ajuta la scaderea in greutate.
   Pe langa vitamina C contin calciu, vitamina A, fier, fosfor. Un sfert de cana de suc contine 46 % din doza zilnica de vitamina C. Ele sunt recunoscute in tratarea scorbutului, cauzat de deficienta vitaminei C. Astazi, sunt recomandat persoanelor care lucreaza in mine, in fabricile de ciment.               Lamaile contin mai mult potasiu si acid folic, pe cand limele contin multa vitamina C.
   In compozitia lamailor verzi se gasesc limonoidele, niste compusi cu proprietati anticancerigene.
   Prin consumul de lime, riscul de a face cancer de stomac si colon se reduce. Continutul mare de potasiu  previne cresterea prostatei.
   Sucul si uleiul de lime intineresc si protejeaza pielea de infectii. Acestea se datoeaza vitamine C si flavonoizilor care au efecte antioxidante si dezinfectante.

Chives

Denumire  "arpagic", "ceapa pitica", "ceapa de tuns", "ceapa lunga", "ceapa ciorii", "civeta", "cepsoara".

   Este folosit din vechime de greci la gatit, dar si in medicina populara. Ea creste si in stare salbatica, in zonele de deal si de munte, mai ales.

Aspect  Chives seamana cu ceapa verde foarte tanara. Are frunze fine, tubulare, lungi care pot ajunge pana la 40 cm inaltime. Ele sunt   de culoare verde inchis.

   Dintre rudele sale ( usturoiul, ceapa, prazul ), chives are aroma cea mai delicata. Ea este cea mai mica specie de ceapa verde cu aroma de usturoi. Cand se recolteaza, frunzele se prind in manunchi si se taie cu cutitul. De aici si denumirea de "ceapa de tuns".

   Frunzele nu se fierb, ci se presara la final peste mancare. Aroma fina dispare prin incalzire.

Mod de folosire  Chives condimenteaza omletele, supele, sosurile si mancarurile cu cartofi.Cu aceasta planta se aromatizeaza otetul, dar si branza cremoasa.

Indicatii  Vanataile, inflamatiile pot disparea daca se aplica pe acestea frunze sau radacini strivite. Chives are aceleasi calitati nutritive ca si ceapa. Ea reduce colesterolul si faciliteaza somnul. Chives este diuretica si stimuleaza pofta de mancare.

Sfecla de petiol

Denumire  "mangold", "sfecla elvetiana"."spanac de vara".

   Originara din zona mediteraneana, ea se cultiva si in Europa.

Aspect  Este o planta legumicola bienala. Ea este o varietate de sfecla cultivata pentru frunze si petiolul acestora. Sfecla de petiol are frunze mari si mototolite. Frunzele sunt grupate in rozete sunt mari, carnoase, verzi sau rosii.  Petiolul e carnos, fraged, de culoare roz sau galbuie si poate ajunge la 30 cm lungime

Mod de folosire  Frunzele sfeclei de petiol pot inlocui spanacul. Petiolul este un ingredient pentru salate, supe, sarmale. Recoltarea se face prin taiere, la baza petiolului. Sfecla  tanara se foloseste in bucatarie, cu tulpina cu tot. Gustul usor amarui este atenuat in momentul in care se gateste.

Indicatii  Sfecla de petiol are un continut mare de potasiu care ajuta la imbunatatirea memoriei.             Frunzele contin vitaminaC, calciu, fosfor, iar petiolul e bogat in potasiu. Astfel, sfecla de petiol este indicata acelora care au nevoie de potasiu si sodiu si a bolnavilor de diabet.
   Avand o cantitate mare de antioxidanti, sfecla previne cancerul de colon.
   100g de sfecla de petiol au 27 de calorii. Astfel, ea este excelenta in dietele de slabire.

Varza Kale

Denumire  "varza fara capatana"
   Este originara din zona mediteraneeana a Europei. Se cultiva in Asia, America si Europa.
Aspect  Este o varza creata, de culoare verde intens. Ea se inrudeste mai mult cu varza salbatica decat cu formele cultivate. Desi  verzele cu frunze au fost populare in Europa pana la sfarsitul Evului Mediu, ele au fost inlocuite de verzele cu capatana (varza  alba, varza rosie, varza creata). S-a mai cultivat in Italia si stepele rusesti, iar in rest au devenit hrana pentru animale. Incepand cu anul 1980, este redescoperita si folosita in preparate culinare. Varza Kale are un gust delicios.    Marginile frunzelor sunt ondulate. Frunzele sunt mici si delicate. Petiolul este lung. Ea este prezenta in doua culori: verde si mov. Varza mov este folosita si in scopuri ornamentale. Tulpinile sunt crocante, fara cotor
Mod de folosire  Varza Kale se poate pastra la frigider 3-4 zile. Ea este folosita mai  ales cruda in salate, dar si prajita in ulei cu sos de soia si putin usturoi. Ea este delicioasa fiarta sau pe gratar.
   Varza Kale se poate congela. Dupa congelare, devine mai dulceaga.
Indicatii  Bogata in vitamine si saruri minerale este recomandata in alimentatia copiilor si a persoanelor in varsta. 100g de varza Kale cu putina zeama de lamaie are 50 de calorii. Astfel, ea devine o garnitura excelenta pentru o dieta.
   Ca si varza Savoy, varza Kale contine un numar mare de glucozinolati, substante care previn cancerul.
   Continutul de fibre ajuta la scaderea colesterolului.
   Varza Kale contine mai mult fier decat carnea de vita si mai mult calciu decat lactatele.
   Betacarotenul continut de ea este unul dintre antioxidantii esentiali care previne cancerul si bolile de inima.
Contraindicatii  Varza Kale se consuma cu moderatie. Ea poate creea probleme persoanelor care urmeaza un tratament anticoagulant. Procesele chimice, care apar dupa consumul verzii, pot stopa absorbtia calciului in intestine, pentru scurt timp. Nu se consuma lactate sau produse bogate in calciu cand se consuma varza Kale.