Leurda

Denumiri  "Usturoiul ursului", "ceapa ursului", "usturoi de padure ", "ai ciorasc", "usturoi salbatic".
   Ea creste in paduri, tufisuri, in campie, pe soluri umede si in locuri umbroase. Leurda este ruda salbatica a usturoiului de gradina. Ea apare, dupa ce rasar ghioceii, in luna martie. Leurda se culege in aprilie si mai, inainte de inflorire.
Aspect  Frunzele ei seamana cu cele ale lacramioarei. Ele sunt carnoase si au culoarea verde inchisa. Aroma leurdei seamana cu a arpagicului, dar putin mai iute.
Mod de folosire  Frunzele proaspete se toaca si se presara in supe, sosuri si salate. Fiarta sau gatita, leurda isi pierde din aroma. Frunzele tocate marunt si frecate cu unt se consuma pe paine prajita sau se adauga la fripturi. Salata din frunze proaspete, consumata inainte de mesele principale previne imbatranirea prematura. 
   Frunzele se pot usca, se macina si se pastreaza in borcane de sticla, bine inchise. Se aromatizeaza sosurile, omletele, branzeturile.
Indicatii    Sucul de leurda ajuta in tratarea reumatismului degenerativ. Persoanele care sufera de hipertensiune trebuie sa consume 1-2 frunze pe zi, mestecandu-le. Leurda este folosita in cura de primavara de cardiaci, diabetici si de persoanele cu colesterolul marit. Frunzele de leurda ii ajuta si pe bolnavii de guta pentru ca stimuleaza eliminarea acidului uric.Rucola are rolul de curatire a sangelui si ficatului.
   In unele zone, leurda se numeste usturoiul ursului. Se spune ca dupa hibernare, ursul o  mananca pentru a-si curata sangele, intestinele si stomacul.
Contraindicatii  Leurda nu este indicata mamelor care alapteaza, pentru ca modifica gustul laptelui.     Persoanele cu ulcer si gastrita nu trebuie sa o consume,  deoarece produce greata si balonare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu