Macrisul

Denumiri  "Trifoi norocos", "macris de padure", "macrisul iepurelui", "macris ciobanesc", "stevie creata" (dragavei), "corlegeni", "schiaz", "acris", "voinicica", "pribolnic"
Originar din Europa de est.
   Macrisul creste in paduri, fanete sau poate fi cultivat.
Aspect  Frunzele macrisului de padure seamana cu trifoiul si sunt de culoare verde deschis. Macrisul salbatic are frunzele aspre, mai acrisoare si acidulate.  Macrisul mare se cultiva si are valoare culinara. La noi, se cultiva in Transilvania.  Frunzele alungite seamana cu o sageata, de culoare verde-inchis, dispuse in rozeta.  Celelalte varietati de macris ("macrisul marunt"sau "macrisul iepurelui", "dragavei","macrisul ciobanului") se folosesc numai in medicina populara. Se culeg numai frunzele tinere, deoarece celelalte sunt amare.
Gustul macrisului este acrisor. Aroma este asemanatoare cu a fructului de Kiwi.   Frunzele si tulpina sunt comestibile.
Mod de folosire  Macrisul se foloseste numai crud, nu conservat sau uscat. El se prepara ca stevia si se fac salate, supe, piureuri. Gustul lui acru se potiveste cu preparatele din miel si peste. Piureul de spanac capata un gust excelent, daca i se adauga macris.
   Tocate marunt, frunzele de macris, alaturi de frunze de ceapa, de usturoi, de patrunjel, de papadie si urzici, se amesteca cu unt si branza, pentru a obtine o pasta hranitoare. Macrisul crud sau fiert  se consuma in salate sau cu unt sau smantana, in aperitive.
  Indicatii  Hepatitele se trateaza cateva luni prin administrarea unui decoct de frunze. El intra in compozitia ceaiului de detoxifiere a ficatului.
   In medicina populara, se foloseste radacina macrisului in tratarea hepatitelor B si C si pentru refacerea ficatului. Se perpara un decoct din radacina rasa.
    Pentru arsuri stomacale, se beau 2 cani de infuzie de frunze proaspete pe zi. Pentru combaterea constipatiei se face o supa din macris, salata verde, praz. Toate se taie marunt si se fierb. Cand e gata supa, se adauga putin unt. Acidul oxalic da frunzelor un gust acru si astringent.
   Aciditatea macrisului stimuleaza secretiile gastrice si biliare. El contine putine calorii, dar e bogat in vitaminele  C si A, in fier, magneziu, cupru si zinc.
   Supa si sucul consumate frecvent reduc riscul aparitiei cancerului la plamani sau la san.
   Antioxidantii si substantele nutritive opresc formarea tumorilor canceroase.
   Macrisul previne bolile cardiace, deoarece e bogat in carotidieni naturali.
   Planta contine iod si este indicata in alimentatia persoanelor care sufera de gusa. Consumul de macris este recomandat pentru regenerarea hepatica si in dieta acelora care sufera de ficat gras.
Contraindicatii  Nu se consuma mai mult de 100-150g/zi pentru ca poate produce ameteli si pierderi de calciu. Avand un continut ridicat de acid oxalic nu se recomanda bolnavilor de rinichi si guta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu