Piure de urzici

INGREDIENTE  500g urzici, 1 capatana de usturoi, 2 linguri ulei, 1 lingura faina, sare, piper.

PREPARARE  Se curata urzicile si se indeparteaza tulpinele mai groase. Se spala in 3-4 ape ca sa se inlature praful si nisipul de pe ele. Se pun in apa clocotita si se lasa 2 minute la foc mic. Se scurg de apa. Se pun din nou urzicile la fiert, in apa cu o lingurita de sare. Se fierb la foc mic, 20 de minute, apoi se pun in strecuratoare si se lasa 15 minute. Urzicile se toaca marunt sau se paseaza cu blenderul pana devin un piure fin.

   Se incinge uleiul, se presara faina si se amesteca energic, adaugand putina apa. Se presara usturoiul pisat.

   Piureul de urzici se pune la fiert cu o cana de apa, sare, piper si se fierbe 15 minute. Se adauga sosul si se fierbe pana se leaga mancarea. Se serveste cu mamaliga.

  Truc  Daca piureul nu se consuma in post, atunci se serveste cu smantana.

Avocado

Băștinașii l-au numit „para aligatorului”. Coaja verde închis, încrețită, ne duce cu gândul la pielea aligatorului.
Aspect  Este un fruct exotic care creste in zonele tropicale. Arborele creste pana la 20m inaltime si face in jur de 100 de fructe.  Coaja fructului copt este verde inchis cu nuante rosii, fara pete. Daca la pipait este tare inseamna ca este necopt. Daca este moale, fructul este trecut deja.
   Cand este greu, avocado este copt. Daca este tare. se inveleste in ziar pentru a se coace. Se coace mai repede daca se asaza langa o banana sau un mar. Fructul copt se pastreaza maximum 3 zile la frigider. Pulpa lui este galben-verzuie.
Mod de folosire  Avocado se taie in jumatate pe lungime, se scoate samburele si pulpa cu o lingura.
   Pulpa se mananca cu lingurita sau se paseaza. Pulpa pasata se stropeste cu zeama de lamaie, se presara piper, boia, 1 catel de usturoi tocat. Se serveste pasta intinsa pe paine prajita. Se foloseste cu succes in preparatele cu peste,cu pui sau la salate.
   Acest fruct are o consistenta cremoasa si, de aceea, este un substitut al untului.
   Avocado se consuma in supele-crema, sandvisuri si sosuri. Din el se prepara cunoscutul sos, guacamole.
   Desi este un fruct, el se consuma ca fel de mancare si nu ca desert.
Indicatii  Deoarece contine proteine, se consuma cu moderatie de catre supraponderali. Fructul contine luteina, un antioxidant si, de aceea, cateva felioare de avocado in salatele de legume ajuta la sanatatea ochilor si a pielii.  Avocado, consumat timp de o saptamana, normalizeaza nivelul usor crescut al colesterolului,datorita acidului oleic continut. El se digera repede si usor.
   Studiile facute arata ca avocado protejeaza impotriva bolilor de inima, a cancerului si a cataractei.
   El contine multi aminoacizi care hranesc si vindeca tesutul conjunctiv. Avocado contine mai mult potasiu decat o banana si regleaza tensiunea.
   El este bogat in betacaroten si vitamina E care impreuna formeaza un antioxidant puternic care inhiba dezvoltarea celulelor canceroase din zona prostatei.
   Uleiul de avocado accelereaza vindecarea pielii, a acneeii si a dermatitei.

Mujdei

INGEDIENTE  1 capatana usturoi, 100ml ulei, 3-4 linguri apa minerala, sare.

PREPARARE  Usturoiul pisat se freaca cu o lingurita de sare grunjoasa. Se toarna uleiul putin cate putin ca la maioneza si se freaca pana devine o pasta. Ea se subtiaza cu apa minerala pana seamana  cu o smantana.

   Se serveste cu salata de cartofi, peste prajit, cartofi copti.

 Truc  Apa minerala se poate inlocui cu sucul obtinut din 2-3 rosii si atunci, mujdeiul se serveste cu peste rasol.

Salata de cartofi de post

INGREDIENTE  500g cartofi, 3 ardei grasi, 3-4 rosii, 100g masline, 2 cepe, 3 linguri otet, 100ml ulei, 4 catei usturoi, sare, patrunjel proaspat.
PREPARARE  Se fierb cartofii in coaja. Se racesc, se curata si se taie felii. Ceapa se taie solzisori,iar ardeii si rosiile felii. Se prepara sosul de usturoi. Se freaca usturoiul pisat cu sare si se adauga uleiul putin cate putin pana devine cremos. Acum se adauga otetul si se mai amesteca putin. Pe un platou se asaza legumele, iar deasupra se toarna sosul. Se presara salata cu patrunjel tocat.

Broccoli

   Se cultiva in Germania si Franta si mai putin la noi. Ea se gaseste proaspata din luna mai pana in septembrie.
Aspect  Broccoli nu trebuie sa fie mare, buchetelele sa fie mai stranse, mai tari, de culoare verde inchis, cu nuante de bleu spre violet. Gustul placut e usor picant si aromat. Ea este inrudita cu conopida.
Mod de preparare  Broccoli se desface in buchetele, se spala, se fierbe in aburi sau in cantitate mica de apa. Ramane verde daca se adauga in apa o lingura de zahar.
   Din broccoli se prepara salata impreuna cu alte legume sau garnitura pentru fripturi. Piciorul fibros e galben-verzui si subtire. Cand e mic se consuma crud in salate. El are un gust asemanator cu sparanghelul. Se fierb 6 minute, in apa cu sare. Din el se fac piure, supa crema la care se adauga smantana.
Indicatii  Broccoli de culoare verde inchis sau verde-albastruie are rezerve mari de beta-caroten si vitamina C si protejeaza organismul impotriva infectiilor. Aceasta leguma atenueaza cataracta si anemia.
   Consumul regulat de 70g de broccoli proaspat poate reduce problemele intestinale si poate preveni cancerul de stomac. Broccoli este leguma cea mai bogata in substante anticancerigene, meritand denumirea de "super-leguma".
Contraindicatii  Persoanele cu probleme tiroidiene trebuie sa evite consumul acestei legume.

Andivele

   Se obtin de la planta numita "cicoarea de vara" sau "cicoarea de Bruxelles". Au fost cultivate la inceput in Belgia, in anul 1850.  Cicoarea a fost fortata sa creasca in intuneric si, de aceea ,frunzele au devenit albe.
   Se seamana primavara si se dezvolta o planta care se scoate din paman, toamna. Ea se planteaza sub un strat de turba umed, la 20 C. Dupa 2-3 saptamani iese un mugure care se taie si este bun de consum. Belgia, Franta, Olanda sunt producatoare de andive.
   Andivele apar pe piata din luna noiembrie pana primavara, perioada in care lipsesc tufandalele.
Aspect  Exista 2 varietati: alba si rosie. Andiva rosie are gust mai puternic si gatita isi pierde culoarea. Andiva alba are frunzele crocante si e mai buna pentru salate. Se cultiva pentru mugure si frunzele albe. Frunzele sunt asezate sub forma de rozeta. Exista andive crete cu frunze ascutite si andive cu frunze netede. Gustul e putin amar.
   Andivele trebuie sa aiba frunze albe, fara pete si galbene spre varfuri. Frunzele sa fie lipite unele de altele la varf.
Mod de folosire  Se scot frunzele inchise la culoare.Varful se sterge cu un prosop putin umed. Se taie varful pe diagonala, apoi se taie felii pana se ajunge la frunzele mici din mijloc. Pentru a ajunge la ele, se scot frunzele una cate una. Frunzele mici din centru se arunca. Se taie si radacina. Andivele se pastreaza la frigider, in punga inchisa la culoare pentru a nu deveni amare in contact cu lumina.
   Ele se consuma proaspete, fierte, coapte si fripte pe gratar.
   Frunzele se spala cand se prepara. Altfel, se innegresc si devin amarui.
   Andivele se folosesc in salate, supe, tocanite. In salata, ele se combina cu rucola, salata verde, ridichi si se amesteca cu ulei, zeama de lamaie (maioneza). Daca au gust amar, andivele se tin in apa cu sare si otet, 20 minute.In supe, ele dau o aroma deosebita. Prin fierbere, ele isi pierd o parte din proprietatile nutritive
   Andivele se servesc cu mere, portocale, ridichi, ciuperci, creme de branza..
Indicatii  Andivele sunt bogate in potasiu, calciu, celuloza, dar si in vitaminele A,C,E. Daca se consuma regulat, dispar durerile de ochi si se amelioreaza vederea. Ele sunt recomdandate copiilor, gravidelor, batranilor pentru rolul lor vitaminizant. Andivele fac parte din alimentatia cardiacilor si a bolnavilor cu edeme. Ele contin un prebiotic, inulina care stimuleaza dezvoltarea florei intestinale.
   Frunzele albe au efect depurativ.
   Andivele sunt sarace in calorii. O singura frunza are o singura calorie.
Contraindicatii  Andivele nu sunt recomandate persoanelor cu ulcer si gastrita.

Macrisul

Denumiri  "Trifoi norocos", "macris de padure", "macrisul iepurelui", "macris ciobanesc", "stevie creata" (dragavei), "corlegeni", "schiaz", "acris", "voinicica", "pribolnic"
Originar din Europa de est.
   Macrisul creste in paduri, fanete sau poate fi cultivat.
Aspect  Frunzele macrisului de padure seamana cu trifoiul si sunt de culoare verde deschis. Macrisul salbatic are frunzele aspre, mai acrisoare si acidulate.  Macrisul mare se cultiva si are valoare culinara. La noi, se cultiva in Transilvania.  Frunzele alungite seamana cu o sageata, de culoare verde-inchis, dispuse in rozeta.  Celelalte varietati de macris ("macrisul marunt"sau "macrisul iepurelui", "dragavei","macrisul ciobanului") se folosesc numai in medicina populara. Se culeg numai frunzele tinere, deoarece celelalte sunt amare.
Gustul macrisului este acrisor. Aroma este asemanatoare cu a fructului de Kiwi.   Frunzele si tulpina sunt comestibile.
Mod de folosire  Macrisul se foloseste numai crud, nu conservat sau uscat. El se prepara ca stevia si se fac salate, supe, piureuri. Gustul lui acru se potiveste cu preparatele din miel si peste. Piureul de spanac capata un gust excelent, daca i se adauga macris.
   Tocate marunt, frunzele de macris, alaturi de frunze de ceapa, de usturoi, de patrunjel, de papadie si urzici, se amesteca cu unt si branza, pentru a obtine o pasta hranitoare. Macrisul crud sau fiert  se consuma in salate sau cu unt sau smantana, in aperitive.
  Indicatii  Hepatitele se trateaza cateva luni prin administrarea unui decoct de frunze. El intra in compozitia ceaiului de detoxifiere a ficatului.
   In medicina populara, se foloseste radacina macrisului in tratarea hepatitelor B si C si pentru refacerea ficatului. Se perpara un decoct din radacina rasa.
    Pentru arsuri stomacale, se beau 2 cani de infuzie de frunze proaspete pe zi. Pentru combaterea constipatiei se face o supa din macris, salata verde, praz. Toate se taie marunt si se fierb. Cand e gata supa, se adauga putin unt. Acidul oxalic da frunzelor un gust acru si astringent.
   Aciditatea macrisului stimuleaza secretiile gastrice si biliare. El contine putine calorii, dar e bogat in vitaminele  C si A, in fier, magneziu, cupru si zinc.
   Supa si sucul consumate frecvent reduc riscul aparitiei cancerului la plamani sau la san.
   Antioxidantii si substantele nutritive opresc formarea tumorilor canceroase.
   Macrisul previne bolile cardiace, deoarece e bogat in carotidieni naturali.
   Planta contine iod si este indicata in alimentatia persoanelor care sufera de gusa. Consumul de macris este recomandat pentru regenerarea hepatica si in dieta acelora care sufera de ficat gras.
Contraindicatii  Nu se consuma mai mult de 100-150g/zi pentru ca poate produce ameteli si pierderi de calciu. Avand un continut ridicat de acid oxalic nu se recomanda bolnavilor de rinichi si guta.

Untisorul

Denumiri  "Untul vacii", "salatica", "grausor", "scanteuta".

   El creste spontanm pe soluri umede, in paduri, livezi si gradini.

Aspect  Frunzele untisorului sunt rotunde, verzi, lucioase si carnoase. Gustul lui este usor amarui. Nu se culeg frunzele de la plantele inflorite deoarece, consumate crude si in cantitate mare, sunt toxice.
   Se consuma pe zi 100g de untisor.
Mod de folosire  El se foloseste in salate si la prepararea ciorbelor si a mancarurilor cu carne.
   Ardelenii fac o ciorba de untisor in amestec cu varfuri de urzica abia aparute. Pentru salata, peste frunzele spalate se toarna ulei batut cu zeama de lamaie si se presara sare si piper. Consumat in salate, untisorul mareste diureza si ajuta bolnavii cu afectiuni ale pielii. Vitaminele si mineralele lui scad riscul de cataracta, dar si nivelul colesterolului. Untisorul este si un bun remediu contra hemoroizilor.
   Se aplica suc proaspat, infuzie sau decoct. Sarurile minerale si vitamina B previn ateroscleroza.
   In stare proaspata, untisorul combate astenia de primavara si detoxifica sangele.
Contraindicatii  Nu se recomanda gravidelor, femeilor care alapteaza si persoanelor cu probleme de stomac.

Rucola

 Aspect       Se foloseste mult in bucataria mediteraneana si americana.  Ea este ruda cu broccoli, conopida si varza. Denumirea ei este din italiana. In limba romana, aceasta planta se numeste "voinicica". Tulpinile ei  inalte si subtiri au in varf flori alb- galbui cu nervuri violete. Fructele sunt sub forma de teaca in interiorul carora se gasesc seminte. Frunzele seamana ca forma cu acelea de papadie. Frunzele de rucola se folosesc crude in salate sau pe pizza. Se pot fierbe cateva minute si se consuma cu spaghete, risotto, supe sau tocanite.
Mod de preparare   Salata se prepara astfel: o mana de rucola se amesteca cu 4 rosii tip "cireasa", taiate in patru, cu ulei de masline, cu putina zeama de lamaie. Frunzele se rup cu mana, nu se taie pentru ca se vestejesc si dispare gustul plantei. Se consuma in maximum 15 minute de la preparare.       Gustul rucolei seamana cu aroma cresonului si a arahidelor. Combinatia iute- acrisoara si dulceaga a frunzelor ne displace la inceput, apoi ne obisnuim cu aceasta aroma. Ea se gaseste in magazine pe tot parcursul anului. Semintele mici, maronii si netede se folosesc ca si cele de mustar, la aromatizarea muraturilor. Frunzele se pot pastra in frigider, 7 zile.      Dupa aceea, se schimba gustul si devin necomestibile.
   Florile si semintele se folosesc la obtinerea mustarului.
   In Europa centrala si SUA, rucola este salata la moda.
Indicatii  Rucola are putine calorii si contine fibre, vitamina A,C, fier si potasiu. Frunzele de rucola au proprietati laxative.
   Ea este folosita in curele de slabire, in anemie si oboseala. Rucola contine putine calorii. 100g de frunze au 25 de calorii. Ea este o sursa de vitamina K, necesara pentru oase si creier.
   Ea contine compusi chimici care impiedica aparitia tumorilor la san, la colon sau cancerul de prostata.  Pe langa proprietatile afrosidiace, rucola da energie organismului.
   Rucola este inrudita cu papadia.
   Ea este raspandita in Europa, America de nord, Asia. La noi, papadia creste peste tot si e considerata o buruiana.

Cresonul

Denumire  "Nasturel", "hrenita", "creson de fantana","macris de balta".
   El este originar din America de Sud. In Europa, creste spontan, in locuri umede, in apropierea izvoarelor, a paraielor, prin locuri mlastinoase.  Iarna, se cultiva in sere sau in ghivece.
Aspect  La noi, cresonul face parte din flora spontana Frunzele sunt lunguiete, de un verde intens. Frunzele sunt delicate, fragede si picante.Florile sunt albe sau rosii. Cresonul creste in locuri umbroase si umede.
   Ele au un gust placut, picant, asemanator hreanului, dar mai putin intens. Gustul e acrisor, usor amarui. Frunzele se recolteaza cand planta are intre 7-10cm. Fructul are 2-5 seminte brune.
Mod de folosire   Tulpinile si frunzele tinere se folosesc in salate si se adauga in mancarurile de legume. Cresonul este un ingredient al branzeturilor, otetului aromat sau al salatelor. Nu se combina cu alte ierburi aromate, fiindca nu se mai simte gustul cresonului. Cresonul nu se poate usca sau congela. Din seminte se prepara o pasta asemanatoare mustarului.
   Frunzele tocate marunt se presara pe sandwisuri. El este un condiment excelent pentru gustari, deoarece da alimentelor un gust de prospetime.
   Usor oparit, cu putin ulei si suc de lamaie, cresonul devine o garnitura pentru carne si peste.
Indicatii  Cresonul are mai multa vitamina C si saruri minerale decat ceapa verde. Bogat in sulf si iod asigura buna functionare a tiroidei si a celulelor nervoase. Se recomanda in profilaxia anemiilor, a scorbutului, a bronsitei, a reumatismului si a diabetului. Se consuma 20-30 de frunze sau lastari cruzi, pe zi. Cresonul are efecte diuretice si afrosidiace.
   Cresonul este un antidot pentru nicotina. Curele cu aceasta planta sunt indicate fumatorilor, pentru a preveni aparitia cancerului pulmonar.
   Nu este recomandat in meniul femeilor gravide si al copiilor mici.
Contraindicatii  Nu se recomanda consumul exagerat de creson, deoarece planta are proprietati diuretice puternice. In doze mari, este greu de suportat de persoanele cu afectiuni ale stomacului.

Loboda

Aspect  Loboda este cunoscuta sub trei forme: rosie, galbena si verde. Frunzele au forma triunghiulara si sunt catifelate si elastice. Se recolteaza cand e tanara si frageda, adica din aprilie pina in iunie. Se consuma cruda in salata impreuna cu frunze de papadie. Loboda presata in pungi se poate pastra la congelator. Din ea se mai prepara ciorbe si soteuri. Loboda are un gust acrisor si o txtura fina.
Indicatii  Deoarece contine vitaminele E si K, loboda este indicata in tratarea chisturilor ovariene si mamare. Ea are vitamina C de trei ori mai mult decat spanacul si de doua ori mai mult decat lamaia.
   Vitamina K ajuta la fixarea calciului in oase. Tot ea intareste vasele de sange si impiedica formarea cheagurilor de sange.
   Loboda contine un antioxidant care ii da culoarea rosie-purpurie, si anume, antocianina.
   Este eficienta si in astm si acnee,  daca se consuma 2-3 portii de frunze proaspete, pe zi, in salate
    Pentru persoanele cu alergii, salata din frunze crude calmeaza eruptiile cutanate.
   Loboda are proprietati diuretice, un efect usor laxativ si curata sangele.  De aceea, loboda este recomandata in curele de detoxifiere.

Stevia

  Stevia este intalnita pe pajisti, la marginea padurilor, in campie. Stevia este un bun inlocuitor al spanacului. Are un gust dulce, acrisor. Frunzele sunt mari cu petiol mare.
Este originara din America de sud. Populatia indigena mesteca frunzele datorita gustului dulce sau le foloseau la indulcirea bauturilor.
Mod de folosire   La noi, ea creste spontan. De la stevie se consuma frunzele in mai multe preparate, fiind folosite de primavara devreme pana toamna tarziu. Dupa preparare, sunt mai untoase decat cele de spanac.Frunzele se usuca, se congeleaza sau se pastreaza cu sare la borcan.
   Din stevie se pot prepara salate simple sau in combinatie cu alte verdeturi (leurda, ceapa verde, rosii, ridichi). Mancarea simpla se pregateste ca spanacul. Se prepara si sarmalute in foi de stevie.
Indicatii  Fibrele din stevie hranesc pancreasul si accelereaza tranzitul intestinal. Ea normalizeaza nivelul zaharului in sange si scade pofta de dulciuri, consumand 1-2 cani de infuzie proaspata, timp de 2-3 saptamani. Vitamina C, sarurile minerale si acidul oxalic reminerealizeaza organismul. Ideal ar fi sa se foloseasca cat mai des stevia in salate.Inrudita cu urzicile si spanacul, stevia este buna pentru o cura de detoxificare, primavara.
   Ca sa scada pofta de mancare, inainte cu 30 de minute, inainte de masa, se bea un ceai de stevie.
   Stevia are un indice glicemic foarte mic si e saraca in calorii. Frunzele uscate se scufunda in apa, ,printr-un procedeu asemanator ceaiului si se elibereaza substantele dulci din frunze. Se obtine un extract  cu gust dulce, asemanator zaharului.
   Indulcitorii obtinuti din stevie sunt naturali si sanatosi, buni pentru diabetici si pentru cei  care adora dulciurile. Ea este avizata ca inlocuitor de zahar din 2011.
Contraindicatii  Ea este contraindicata persoanelor cu afectiuni ale stomacului, plamanilor sau cu pietre la rinichi sau ficat. Nu se recomanda mamelor care alapteaza, deoarece pot produce diaree bebelusului.

Hasmatuchi

Denumire  "Patrunjel frantuzesc", "patrunjel cret","hasmatuchi", "asmatui".
Aspect  Hasmatuchi este o planta erbacee anuala. Frunzele sunt subtiri, ramificate ca ale patrunjelului, dar mai mici. Ele au aroma de anason dulce. El creste in gradinile din Banat si Transilvania. Gustul este intre patrunjel si anason. In preparate, se foloseste drept condiment.
   La noi, era folosit des in bucatariile boieresti. Astazi este uitat si se foloseste rar.
   Hasmatuchi se congeleaza sau se usuca.
 Hasmatuchi da aroma preparatelor din peste, cremelor de legume, sosurilor albe, salatelor, supelor si ciorbelor. Frunzele proaspete se dau prin storcatorul electric pentru a obtine suc. Hasmatuchi se adauga la sfarsitul prepararii mancarii, pentru a nu-si pierde gustul. Se administreaza cate o lingura de 2 ori pe zi, pentru ameliorarea afectiunilor oculare. Totodata hasmatuchi favorizeaza digestia si secretia laptelui. Hasmatuchi elimina toxinele si taie pofta de dulciuri.

Urzica

Ea nu se culege de pe marginea drumului, ci din zone nepoluate (paduri, pajisti). Se aduna primavara, cand plantele sunt mici.
Mod de folosire  Din frunzele de urzica se prepara piureu, ciorba, mancare cu orez. Urzicile uscate si maruntite pot fi folosite ca ingredient in mancaruri. Ea este un aliment, dar si un medicament pentru detoxifierea organismului.
Indicatii  Cel mai important efect al urzicii este acela de intinerire a celulelor si de a reface globulele rosii. Din frunzele tinere si proaspete se prepara o infuzie, turnand 200ml apa clocotita peste o lingura de planta tocata. Se lasa 15 minute si se bea calduta. se consuma 2-3 cani pe zi intr-o cura de 4 saptamani pentru a indeparta toxinele din corp. Persoanelor care sufera de alergie, li se recomanda sa bea 1-2 cesti de infuzie pe zi, o perioada mai indelungata. Sucul din frunze proaspete, baut dimineata, ajuta in tratamentul pentru guta si reumatism. Urzica contine minerale precum calciu, magneziu, fier, fosfor si de aceea ea combate anemia si lipsa poftei de mancare. Aceasta planta contine si vitaminele: B, C, K, si se recomanda in hemoragiile usoare, in bronsite ca expectorant si diaree, sub forma de infuzie. Tot infuzia de frunze proaspete poate usura  procesul de urinare la barbati, mai ales daca prostata este inflamata. Decoctul de frunze este folosit la spalarea parului.
   Astfel, in aceasta planta se afla o adevarata farmacie.

Leurda

Denumiri  "Usturoiul ursului", "ceapa ursului", "usturoi de padure ", "ai ciorasc", "usturoi salbatic".
   Ea creste in paduri, tufisuri, in campie, pe soluri umede si in locuri umbroase. Leurda este ruda salbatica a usturoiului de gradina. Ea apare, dupa ce rasar ghioceii, in luna martie. Leurda se culege in aprilie si mai, inainte de inflorire.
Aspect  Frunzele ei seamana cu cele ale lacramioarei. Ele sunt carnoase si au culoarea verde inchisa. Aroma leurdei seamana cu a arpagicului, dar putin mai iute.
Mod de folosire  Frunzele proaspete se toaca si se presara in supe, sosuri si salate. Fiarta sau gatita, leurda isi pierde din aroma. Frunzele tocate marunt si frecate cu unt se consuma pe paine prajita sau se adauga la fripturi. Salata din frunze proaspete, consumata inainte de mesele principale previne imbatranirea prematura. 
   Frunzele se pot usca, se macina si se pastreaza in borcane de sticla, bine inchise. Se aromatizeaza sosurile, omletele, branzeturile.
Indicatii    Sucul de leurda ajuta in tratarea reumatismului degenerativ. Persoanele care sufera de hipertensiune trebuie sa consume 1-2 frunze pe zi, mestecandu-le. Leurda este folosita in cura de primavara de cardiaci, diabetici si de persoanele cu colesterolul marit. Frunzele de leurda ii ajuta si pe bolnavii de guta pentru ca stimuleaza eliminarea acidului uric.Rucola are rolul de curatire a sangelui si ficatului.
   In unele zone, leurda se numeste usturoiul ursului. Se spune ca dupa hibernare, ursul o  mananca pentru a-si curata sangele, intestinele si stomacul.
Contraindicatii  Leurda nu este indicata mamelor care alapteaza, pentru ca modifica gustul laptelui.     Persoanele cu ulcer si gastrita nu trebuie sa o consume,  deoarece produce greata si balonare.

Spanacul

  Spanacul a fost adus in Europa din Persia. Arabii il numesc "Printul legumelor". Pentru francezi el este "matura stomacului".
Aspect  Frunzele spanacului sunt mari, alungite sau triunghiulare, in forma de sageata, cu petiol lung, carnoase, de culoare verde inchis. Evitati frunzele care au tulpini prea groase si tari.
Mod de folosire  Frunzele se spala bine, se usuca intre prosoape de hartie si se pastreaza in pungi de plastic, la frigider, trei zile. Prin congelare, spanacul nu-si pierde prea mult proprietatile naturale. Se oxideaza repede si de aceea se evita spanacul din conservele de metal si chiar taierea lui cu cutitul. Este recomandabil a fi consumat crud in salate si se poate manca de doua ori pe saptamana.
Indicatii  Spanacul stimuleaza activitatea inimii, secretiile pancreatice si biliare. Bolnavii cu depresii psihice ar fi bine sa consume cate un pahar de suc de spanac in fiecare dimineata. O jumatate de litru de suc pe zi poate vindeca constipatiile rebele. Spanacul e numit"matura cailor digestive" pentru ca inlatura greata si constipatia. Consumul de frunze proaspete in salate ajuta la tratarea anemiei si asteniei, deoarece fierul si clorofila regenereaza sangele si cresc hemoglobina. Pentru o mai mare diureza in bolile de rinichi sau de vezica se beau doua cani pe zi de infuzie din frunze proaspete (o cana de apa clocotita turnata peste o lingurita de frunze zdrobite). Un consum frecvent de spanac scade riscul de diabet. Pentru o absorbtie mai buna a fierului din spanac, se prepara in salate cu zeama de lamaie. El este bogat in vitaminele A, B1, B2, B6, C, E, K, caroten, glucide, luteina, acid folic.
   Spanacul este recomandat gravidelor, deoarece contribuie la dezvoltarea buna a fatului.
Contraindicatii  Datorita continutului de oxalati, spanacul este contraindicat in guta, reumatism, artrita. Se recomanda consum moderat in cazul persoanelor cu boli hepatice si litiaza.

Contact

Contactati-ma la adresa:   blogareasa@gmail.com

Aici aveti codul pentru postarea banner-ului meu:

<a href="http://bunatatile-casei.blogspot.com/" target="_blank"><img src="http://i.imgur.com/vhAx1.jpg" alt='Create your own banner at mybannermaker.com!' border=0 /></a><br /><a href="http://www.mybannermaker.com/">Make your own banner at MyBannerMaker.com!</a>