Scorusul de padure

El este originar din Europa si se cultiva in AsiaMica si in vestul Siberiei.
Denumiri:  "sorbul pasaresc", "lemn cainesc", "pomul ursului", "scoruj".
Aspect  Scorusul creste in zona de deal si munte, la margunea padurilor de conifere, in poiene si luminisuri. El este un arbust de 8 m inaltime. Scoarta lui este gri la arbusti tineri si maronie si crestata la cei batrani. Ramurile sunt acoperite cu perisori.
   Florile cresc in inflorescenta, ajungand pana la 250 de flori. Ele sunt albe si raspandesc un parfum placut.
   Fructele cat bobul de mazare sunt rosii sau portocalii  si un gust astringent. Ele sunt carnoase, sferice, cu 2-4 seminte. La inceput, pulpa lor este tare, amara si astringenta. La  maturitate, devine moale ca o pasta, cu gust dulceag.  Scorusele se recolteaza in septembrie si octombrie. Ele raman in arbore si iarna.
   Fructele imediat culese sunt astringente si amarui. Daca se pastreaza mai mult timp, ele devin dulci-acrisoare.
   La noi, scorusul de munte se intalneste in parcuri, ca planta decorativa.
Mod de folosire  Scorusele se folosesc la prepararea marmeladei si a gemului. Prin fermentare, din ele se obtin vin, otet, lichior. Aceste fructe se consuma proaspete, dupa primele brume, cand sunt mai placute la gust si se pot usca ciorchinii intregi, in cuptoare speciale.
Indicatii  Scorusele contin vitaminele C si P si devin eficiente in tratarea hipertensiunii si a aterosclerozei.
   Pentru o mai buna imunitate, se prepara un decoct dintr-o lingurita de fructe uscate amestecata cu o cana de apa. Se fieb si se bea in cursul zilei.
   Sucul proaspat trateaza tuberculoza, tusea si voma.
   Scorusele sunt depurative si diuretice.
   In cazul constipatiei, se foloseste pulberea de fructe uscate sau pasta de fructe.

Mosmoane

Acesta este originar din Persia. Mosmonul a fost adus de romani in Europa Centrala si de Sud-Est si in gradinile manastirilor.
Aspect  La noi, creste in flora spontana, la marginea padurilor, in poieni si luminisuri si se cultiva in sudul Olteniei si sudul Munteniei.
   Arborele, numit mosmon, are si alte denumiri: "gorun", "scorus nemtesc", "nascale". El este rezistent la ger si seceta.
   Mosmonul are trunchiul rasucit, iar ramurile sunt prevazute cu ghimpi. Frunzele sunt mari, putin zimtate pe margini si pufoase pe fata interioara.
   Florile mari sunt albe si roz. Ele au un parfum placut, iar mirosul se simte de la distanta. Un singur arbore produce 5-6 kg de fructe. Acesta iubeste soarele si verile calduroase.
   Fructele sunt galben-rosiatice la inceput, apoi la maturitate ele devin brune. Mosmoanele pot fi ovale, rotunjite sau in forma de para, cu coaja neteda sau pufoasa.
   Ele au dimensiunea unei prune si par o combinatie intre mar si maces. Fructele necoapte au pulpa alba si tare,iar gustul este acru si amar. Daca se culeg mai devreme, mosmoanele se pastreaza in ladite acoperite cu fan, pana se coc. Ele se inmoaie, coaja face incretituri si se inchid la culoare.
   Fructele coapte au o aroma deosebita, daca raman in copac, pana la primul inghet.
   Pulpa are consistenta unei paste care are textura piureului de mere. In interior sunt 5 seminte lemnoase. Sepalele raman pe fruct ca niste mustati si ii dau un aspect deosebit.
   Mosmoanele sunt zemoase si satioase. Coapte, ele devin dulci si aromate. Gustul lor se apropie de scortisoara si vanilie. Aceste fructe sunt pe cale de disparitie.
Mod de folosire  Mosmoanele se consuma ca atare sau sub forma de dulceata, sirop, compot, magiun.
   Prin fermentarea fructelor se obtine o bautura asemanatoare vinului.
   In stare proaspata, mosmoanele se curata de coaja si se indeparteaza semintele. Ele se taie cubulete, se amesteca cu putina miere si se sropesc cu zeama de lamaie. Se dau la frigider o ora.
   In Europa, aceste fructe se servesc in restaurante, ca desert de iarna, prajite in unt si cuisoare.
Indicatii  Compotul combate diareea. Pentru tratarea diareii si a deranjamentelor stomacale se consuma pe stomacul gol 300 g fructe curatate.
   Ateroscleroza se trateaza cu mosmoane, deoarece incetinesc calcifierea vaselor de sange.
   Consumul regulat de mosmoane dizolva pietrele la rinichi.
   Consumate cate 10 pe zi, acestea ajuta la scaderea colesterolului "rau".
   Deoarece contin vitamina A, ele sunt benefice pentru sanatatea pielii, dar pot proteja organismulin cancerul pulmonar si al cavitatii bucale. Se spune ca mosmoanele actioneaza ca un sedativ si opreste setea si varsaturile.