Este originar din India.
Denumire "spaghete vegetale".
Aspect Culoarea dovleacului variaza de la galben-auriu la portocaliu. Miezul este galben sau portocaliu. El are o forma alungita. Contine multe seminte mari si are o textura apoasa.
Daca dovleacul- spaghetti e verde, inseamna ca nu e copt. Gustul e usor dulce. Greutatea este de 1-1,5 kg.
Se poate pastra in loc uscat si racoros, 3-6 luni.
Mod de folosire Acest dovleac este alternativa vegetala a spaghetelor.
El se taie in jumatate, se scot semintele. Se presara ulei, sare, piper si se asaza in tava. Se lasa la cuptor 40 de minute. Cu ajutorul unei furculite se desprinde miezul in suvite, in fire asemanatoare spaghetelor. Peste ele se presara parmezan, ulei, piper, busuioc si se servesc.
Aceste spaghete se pot servi cu orice sos pentru spaghete sau in salate.
Indicatii Dovleacul- spaghetti contine mult caroten si multe fibre alimentare, pe langa vitaminele A si C.
Fiert sau copt, el este ideal pentru diabetici.
Budinca de paste fainoase
INGREDIENTE 500 g paste fainoase, 4 oua, 1 pahar zahar, 500 ml lapte, 1 pahar branza rasa, 4 linguri unt, coaja rasa de lamaie, zahar vanilat.
MOD DE PREPARARE Se fierb pastele conform indicatiilor de pe pachet, apoi se scurg. Pastele se asaza intr-o tava unsa si se presara branza rasa. Ouale se amesteca cu zaharul tos si zaharul vanilat, cu untul, coaja de lamaie si laptele. Aceasta compozitie se toarna peste paste. Budinca se coace la cuptor pana se rumeneste.
MOD DE PREPARARE Se fierb pastele conform indicatiilor de pe pachet, apoi se scurg. Pastele se asaza intr-o tava unsa si se presara branza rasa. Ouale se amesteca cu zaharul tos si zaharul vanilat, cu untul, coaja de lamaie si laptele. Aceasta compozitie se toarna peste paste. Budinca se coace la cuptor pana se rumeneste.
Porumbarul
Porumbarul este originar din nordul Africii si s-a raspandit in Europa, Caucaz si Asia.
Denumiri: "spin", "corcodel", "scoromber", "spin maracinos".
Aspect El este un arbust de 2-3 m inaltime si apartine familiei rozaceelor. Porumbarul creste prin poiene, fanete si la marginea padurilor, de la deal si campie.
Tulpina ramificata are ramurile spinoase. Frunzele au ramurile crestate. Florile apar in lunile aprilie-mai si sunt parfumate. Ele au miros de mere si migdale.
Fructele se numesc porumbe sau porumbele. Coapte, ele sunt negre-violacee, cat o visina mica si nu au miros.
Porumbele se coc in lunile septembrie-octombrie. Ele au un gust acru si, la maturitate sunt brumate.
Samburele este invelit intr-o pulpa verzuie.
Fructele se culeg dupa primele brume sau primul inghet. Ele nu se consuma crude, deoarece contin un acid, amigdalina, din cauza caruia devin toxice. Aceasta substanta se distruge prin fierbere sau dupa primul inghet.
Mod de folosire Din porumbe se prepara dulceata, compot, otet. Fructele proaspete pot acri borsurile.
Fructele se pot usca in cuptor, la 60 de grade sau pe o coala de hartie, intr-un loc aerisit, unde se lasa trei saptamani, pana devin casante.
Porumbele uscate nu au miros, iar gustul este astringent si putin dulceag.
Ele uscate si prajite pot deveni surogat de cafea.
Indicatii Infuzia de flori si fructe este indicata pentru bolile renale, bolile de plamani si aneroxie.
Intr-o cana cu apa clocotita se adauga o lingurita de fructe uscate. Se lasa 2 minute si se strecoara.
Infuzia are un efect laxativ, diuretic si sedativ. Se beau 2-3 cani pe zi, timp de 3 zile.
Pentru hipertensiune se beau 3 cani pe zi, de infuzie.
Decoctul se prepara dintr-o lingurita de fructe uscate adaugata intr-o cana de apa.Se fierb 5 minute si se infuzeaza 10 minute. Se beau 2-3 cani in cazul durerilor de stomac, in diaree si dischinezie biliara, dar si in guta, uremie si artrita.
Dintre toate fructele de padure, porumbele contin cel mai mult tanin, un antioxidant puternic.
Astfel, acestea devin un dezinfectant puternic, care elimina bacteriile din gat, stomac, intestin si stimuleaza imunitatea. Maximul de substante nutritive se gaseste in fructe dupa primele brume.
Fructele proaspete sunt laxative si diuretice.
Din porumbele se poate prepara un sirop. Fructele proaspete se acopra cu apa si se fierb 40 de minute, pana plezneste coaja. Ele se iau de pe foc si se lasa 48 de ore, acoperite. Zeama si fructele se strecora prin tifon dublu. Sucul obtinut se cu zahar pana devine sirop. La 1 litru de suc se adauga 1 kg de zahar. Se consuma o lingurita pe zi. Siropul este o sursa de vitamina C, in timpul iernii.
Denumiri: "spin", "corcodel", "scoromber", "spin maracinos".
Aspect El este un arbust de 2-3 m inaltime si apartine familiei rozaceelor. Porumbarul creste prin poiene, fanete si la marginea padurilor, de la deal si campie.
Tulpina ramificata are ramurile spinoase. Frunzele au ramurile crestate. Florile apar in lunile aprilie-mai si sunt parfumate. Ele au miros de mere si migdale.
Fructele se numesc porumbe sau porumbele. Coapte, ele sunt negre-violacee, cat o visina mica si nu au miros.
Porumbele se coc in lunile septembrie-octombrie. Ele au un gust acru si, la maturitate sunt brumate.
Samburele este invelit intr-o pulpa verzuie.
Fructele se culeg dupa primele brume sau primul inghet. Ele nu se consuma crude, deoarece contin un acid, amigdalina, din cauza caruia devin toxice. Aceasta substanta se distruge prin fierbere sau dupa primul inghet.
Mod de folosire Din porumbe se prepara dulceata, compot, otet. Fructele proaspete pot acri borsurile.
Fructele se pot usca in cuptor, la 60 de grade sau pe o coala de hartie, intr-un loc aerisit, unde se lasa trei saptamani, pana devin casante.
Porumbele uscate nu au miros, iar gustul este astringent si putin dulceag.
Ele uscate si prajite pot deveni surogat de cafea.
Indicatii Infuzia de flori si fructe este indicata pentru bolile renale, bolile de plamani si aneroxie.
Intr-o cana cu apa clocotita se adauga o lingurita de fructe uscate. Se lasa 2 minute si se strecoara.
Infuzia are un efect laxativ, diuretic si sedativ. Se beau 2-3 cani pe zi, timp de 3 zile.
Pentru hipertensiune se beau 3 cani pe zi, de infuzie.
Decoctul se prepara dintr-o lingurita de fructe uscate adaugata intr-o cana de apa.Se fierb 5 minute si se infuzeaza 10 minute. Se beau 2-3 cani in cazul durerilor de stomac, in diaree si dischinezie biliara, dar si in guta, uremie si artrita.
Dintre toate fructele de padure, porumbele contin cel mai mult tanin, un antioxidant puternic.
Astfel, acestea devin un dezinfectant puternic, care elimina bacteriile din gat, stomac, intestin si stimuleaza imunitatea. Maximul de substante nutritive se gaseste in fructe dupa primele brume.
Fructele proaspete sunt laxative si diuretice.
Din porumbele se poate prepara un sirop. Fructele proaspete se acopra cu apa si se fierb 40 de minute, pana plezneste coaja. Ele se iau de pe foc si se lasa 48 de ore, acoperite. Zeama si fructele se strecora prin tifon dublu. Sucul obtinut se cu zahar pana devine sirop. La 1 litru de suc se adauga 1 kg de zahar. Se consuma o lingurita pe zi. Siropul este o sursa de vitamina C, in timpul iernii.
Prajitura de biscuiti cu crema
INGREDIENTE biscuiti; crema : 200 g unt, 1 litru lapte, 1 pahar faina, 1 pahar zahar, zahar vanilat.
MOD DE PREPARARE Se topeste untul si se adauga faina. Se amesteca pe foc mic si se adauga treptat laptele, amestecand energic, pentru a nu se forma cocoloase. Se adauga zaharul tos si zaharul vanilat si se amesteca continu pana se ingroasa.
Pe un platou se asaza un strat de biscuiti insiropati, un strat de crema si tot asa pana se termina ingredientele. Ultimul strat va fi de crema. Prajitura se poate decora cu nuci, alune, fructe.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)