Coarne

Ele sunt originare din Europa centrala si de sud si din Asia de vest.
Aspect  Coarnele sunt fructele unui arbust inalt de 3 si 8 m. Lemnul de coarne este foarte tare, cum este cornul vitelor. De aici a aparut denumirea de corn. Din acest lemn se fac manere de lux.
   Arbustul creste spontan, la campie si la deal, la marginea padurilor de foioase. Arbustul are o scoarta brun-cenusie, care se desface in solzi roscati. El infloreste in lunile martie-aprilie.  Florile mici si galbene sunt adunate in grupuri de 10-20. Ele infloresc inainte de a aparea frunzele.
   Fructele se coc din septembrie pana in octombrie. Fructele sunt lunguiete si pot fi albicioase, rosii sau galbene. Pielita lor este subtire si lucioasa. Samanta este mare, iar pulpa fructului e mica.
   Coarnele se obtin de la plantele salbatice. Aroma lor acida este un amestec intre merisoare si visine.
   Prin selectie s-au obtinut specii cu fructe mai mari si mai dulci, de diferite culori.
   La noi, arbustii se cultiva in parcuri si in gradinile de pe langa casa, mai mult cu rol ornamental.
Mod de folosire  Fructele consumate in stare proaspata au gust astringent. Ele nu se pot consuma decat cand ajung la maturitate, cand dispare excesul de aciditate. De aceea, se prepara sub forma de dulceata, gem, suc, sirop, vin, lichior, compot. Ele se mai usuca la soare sau la cuptor, ca prunele. 
   Pentru ca sunt acide, ele se consuma mai mult uscate.
   Din coarne se prepara o bautura mult apreciata, cornata. 1 kg de fructe se asaza in straturi alternative cu zaharul. Se lasa doua saptamani, apoi se adauga 300 ml alcool tare. Dupa alte doua saptamani, se poate consuma.
   Coarnele se folosesc la muraturi si drept condiment pentru preparate din peste.
   Ele se pastreaza amestecate cu miere si date la rece. In Grecia, se fierb in apa sarata, se adauga ulei, foi de dafin si marar. Astfel, se obtine un produs asemanator maslinelor.
Indicatii  Coarnele contin 80% apa, 6-10% zahar, saruri minerale, vitaminele A, B1, B2, C.     
   Cantitatea de vitamina C depaseste pe cea din lamai si cirese.
   Datorita taninului, coarnele se folosesc in tratarea enteritei si enterocolitei. In acest scop, se consuma proaspete sau sub forma de decoct.
   In caz de diaree, se prepara un ceai din fructe uscate. Coarnele sunt un bun sedativ Ele cresc fertilitatea si imbunatatesc memoria si concentrarea. Coarnele au proprietati hemostatice, deoarece opresc sangerarile nazale.
   Dulceata de coarne face bine in durerile de stomac si in cazul racelilor.
   Pentru combaterea afectiunilor ficatului se prepara un decoct. Se fierb, timp de 15 minute, 2 lingurite de fructe in 300 ml de apa. Se beau 3 cani pe zi.
Contraindicatii  Coarnele sunt contraindicate persoanelor care au insomnii si sufera de aciditate la stomac. Consumate in exces, ele produc balonare si greata.