Amarantul este originar din America de Sud. Astazi, se cultiva in America, Rusia, China, Africa.
Aspect Din cele 50 de specii, 3 sunt cele mai cunoscute. Amarantul este cultivat pentru seminte in America sau ca furaj in China. El poate fi si planta ornamentala. Se intalneste pe campii, prin paduri sau la marginea drumurilor.
Planta are o inflorescenta sub forma de spic, cu flori mici, rosii sau galbene,motiv pentru care planta intra in categoria cerealelor. Popular, se mai numeste "motul curcanului". In Romania, creste o specie a amarantului numit"stir". Frunzele pot avea culoarea verde, violeta sau rosie. Semintele sunt putin mai mari decat cele de mac. Ele sunt rosii, neagre sau crem.
Frunzele si semintele sunt comestibile.
Amarantul face parte din familia spanacului si a sfeclei. El este o planta anuala, care creste pana la 2 m inaltime. El nu este pretentios si suporta seceta.
Amarantul are o crestere rapida, incat se poate recolta la o luna de la la semanat. Amarantul, ca si quinoa si hrisca, nu este o cereala. Pentru ca se prepara si seamana semintele cu boabele de cereale, ele pot fi numite astfel.
Mod de folosire Semintele se consuma ca atare sau prajite. Din ele se obtine faina si ulei.
In America, faina de amarant se amesteca cu faina de grau, in prepararea painii, biscuitilor si a prajiturilor.
Frunzele tinere sunt folosite in salate, iar cele mature se fierb ca si spanacul. Seminele fierte de amarant se combina cu porumb, ceapa, fasole sau hrisca. Ele au o consistenta lipicioasa, daca se fierb prea mult. si se folosesc in mancarurile inabusite pentru a le ingrosa. Pregatit in oala sub presiune, amarantul se fierbe 10 minute. Deoarece se coaguleaza foarte repede la rece, amarantul se consuma cald.
Amarantul este o planta a viitorului, deoarece creste repede, se recolteaza usor si da recolte bogate.
Indicatii Amarantul contine mai multe proteine decat orezul, ovazul si faina de secara sau grau.
O ceasca cu amarant contine 28 g proteine El are mai putine grasimi si colesterol decat proteinele de origine animala. Proteina din amarant este comparabila cu cea din laptele matern, fiind considerata o proteina ideala.
Frunzele au un continut de calciu mai mare decat spanacul.
Semintele de amarant nu contin gluten. Fibrele din seminte usureaza constipatia si ajuta la scaderea colesterolului. Semintele sunt indicate in perioada sarcinei si a lactatiei si in alimentatia vegetarienilor.
Amarantul contine cantitati mari de lizina, un aminoacid, care asigura o piele sanatoasa si oase puternice. Conform unor studii stiintifice, lizina previne raspandirea celulelor canceroase.
Contraindicatii Amarantul nu este indicat persoanelor cu afectiuni ale rinichilor, bolnavilor de guta sau artrita, deoarece contine acid oxalic in cantitate mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu